Datele recente publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor arată că România are peste 1,2 milioane de bugetari. Mai exact, în luna iunie a acestui an, cifra se ridica la 1.269.712. dintre aceștia, 64% lucrau în administrația publică centrală.
Numărul bugetarilor. România în context european
O primă mențiune importantă este legată de ceea ce la nivel european se înțelege prin termenul de „bugetar”. Conform Eurostat, angajații bugetari („government employment”) includ funcționarii publici (la nivel central, regional și local), precum și forțele armate. Totuși, limitele de încadrare ale sectorului guvernamental variază între statele membre, de pildă slujbe din educație și sănătate pot fi sau nu parte din „bugetarii” în unele țări sau nu în altele.
Folosind termenul în accepțiunea europeană și măsurătorile Eurostat, observăm că România se află undeva la mijlocul clasamentului european în ceea ce privește numărul de bugetari, dar peste media europeană. Țara noastră a înregistrat în schimb cea mai mare creștere a ponderii acestora în populația ocupată din anul 2000 încoace. Ponderea bugetarilor în populația ocupată a rămas aproape stabilă, de la circa 17% în 2000,spre 16% în 2018 și în 2020.
Ponderea celor care lucrează pentru guvern are valori relativ reduse în state precum Germania (11%), Olanda (12%), Luxemburg (13%) sau Italia (14%). Pe de altă parte, valori mai ridicate decât în România găsim în statele nordice, cunoscute pentru politicile lor sociale. În Suedia, ponderea acestora este de 29%, în Danemarca de 28%, iar în Finlanda de 24%. În Norvegia, un stat non-membru UE, ponderea lor trece de 30%. Valori ridicate mai întâlnim și în Lituania, Malta sau Franța.
România, raiul bugetarilor
Pe de altă parte, când vine vorba despre salarii, România se află pe primul loc din Uniunea Europeană a cheltuielilor pentru salariile bugetarilor raportat la totalul veniturilor încasate. Statul român a acordat o pondere de 33,8% din veniturile încasate în 2020 salariilor bugetarilor, pondere care a crescut în anul 2021 la 37%. De altfel, această pondere a crescut în mod constant. Astfel, statul a alocat pentru salariile din sectorul public 35,4% în 2019, 34,4% în 2018 și 31,9% în 2017. Pentru întreg anul 2022, cheltuielile de personal ale statului erau planificate la 115,4 miliarde lei, față de 111,9 miliarde lei anul trecut.
Procentul este mai mare decât media europeană, care nu depășește pragul de 23,6% în 2020 și care a înregistrat o scădere de 1,2 procente în 2021, ajungând la 22,4%. Germania este pe ultimul loc în clasament, având cea mai mică pondere din venituri folosită pentru salariile aparatului bugetar, de doar 16% în 2021.Vecinii noștri stau și ei mai bine în ceea ce privește cheltuielile cu bugetarii. Bulgaria ocupă locul 5, cu o pondere de 27% în 2020 și de 30% în 2021, în timp ce Ungaria se situează pe locul 20, cu 25% în 2020 și 2021.
Perspective de viitor
Ținând cont că în România numărul bugetarilor a crescut lent, dar în mod constant din 2000 și până în prezent, ne putem aștepta ca pe viitor statul să aloce un procent tot mai mare din veniturile pe care le obține pentru a plăti salariile bugetarilor. Așa cum vedem, la nivel european, România reprezintă cazul atipic. Deși nu avem cei mai mulți bugetari din UE, cheltuim cea mai mare sumă de bani, raportată la veniturile statului, pentru a întreține un aparat compus din peste 1,2 milioane de bugetari. Dacă cheltuielile cu bugetarii vor continua să crească proporțional cu numărul acestora, șansele sunt ca România să se confrunte în viitor cu probleme serioase în ceea ce privește capacitatea de a acoperi salariile bugetarilor, păstrând în același timp o balanță echilibrată între venituri și cheltuieli.
