Instituţiile publice şi companiile de stat din România reprezintă un borcan cu miere pentru clientela politică. Imediat cum ajung la guvernare, toate partidele îşi răsplătesc oamenii numindu-i în funcţii cheie chiar dacă profesia lor nu are legătură cu domeniul respectiv. Unele salarii ajung şi la câteva mii de euro lunar. Sunt şi situaţii în care o persoană este numită în două sau trei consilii de administraţie pentru a-şi rotunji veniturile. Mulţi dintre cei care vânează un astfel de post sunt foşti parlamentari care nu au mai prins încă un mandat şi primesc drept compensaţie o funcţie publică bine plătită. Urmăriţi un nou episod al proiectului Statul la Stat.
Vă facem cunoștință cu Horia Grama. Nu este un personaj cu notorietate, deși a avut două mandate de parlamentar și recent a primit o funcție în conducerea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Chiar înainte de audierea pentru acest post, l-am găsit la Parlament. Relaxat, pe un fotoliu, deși în documentul de depunere a candidaturii făcuse o greşeală gramaticală gravă. Prezenţa nostră i-a tulburat liniştea.
Reporter: Vă salut, domnule Grama. De la Digi…
Horia Grama: Nu dau niciun interviu.
Reporter: Poftiţi?
Horia Grama: Nu dau niciun fel de interviu.
Reporter: Păi, staţi, că nu ştiţi despre ce este vorba!
Horia Grama: Dar nu dau, indiferent despre ce este vorba.
Reporter: Vreau să vă întreb de ce candidaţi pentru o funcţie în CNCD?
Horia Grama: Veniţi la audieri şi o să auziţi, nu dau interviuri că…
Reporter: Că ce?
Horia Grama: Nu dau!
Salarii uriașe cu voie de la partid
Fără interviuri, dar cu succes profesional asigurat. De partid. După două mandate de deputat din partea PSD, în 2016, Horia Grama nu mai prinde un loc în Parlament. Nu e lăsat la greu de partid și e numit şeful Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive. Absolvent al Facultății de Maşini şi Instalaţii Miniere, Grama a considerat că se poate descurca foarte bine şi cu gestionarea tehnologiilor şi instalaţiilor nucleare.
Horia Grama: Am avut o experienţă de aproape 8 ani la comisia economică, sunt inginer electromecanic, deci am făcut materiile de bază care m-ar fi recomandat ca tehnic să lucrez acolo şi probabil capacitatea de management, în primul rând.
La finalul anului trecut, la schimbarea Guvernului, Horia Grama a pierdut sprijinul politic şi a fost dat afară de la Agenţia Nucleară unde câştigase un venit anual de peste 106 mii de lei. Dar partidul nu l-a lăsat din mână nici data aceasta. Rapid, pentru Grama s-a găsit un post de consilier la cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Potrivit legii, aici salariile sunt cuprinse între 7.071 şi 9.425 de lei, brut.
Reporter: Şi consilier al domnului Ciolacu ne puteţi spune cum aţi ajuns?
Horia Grama: Am terminat.
Reporter: Ce faceţi?
Horia Grama: La audieri.
Reporter: Domnule Grama, cu tot respecul… Domnule Grama…
Horia Grama: Aveţi voi respect!
Reporter: Eu cred că am fost destul de respectuos cu dumneavoastră.
Horia Grama: Eu cred că şi eu v-am răspuns respectuos.
Reporter: Sigur că da, dar cred că interesul este…
Horia Grama: Vedeţi, dumneavostră vă ţineţi după mine ca după…
Reporter: Pentru că v-am pus o întrebare la care nu îmi răspundeţi. Şi sunteţi plătit în acest moment din bani publici fiind consilierul preşedintelui Camerei Deputaţilor. Mi se pare justificat să vă întreb acest lucru, cum aţi ajuns în acestă postură? Nu ştiţi sau nu vreţi să îmi spuneţi?
Horia Grama: Nu vreau să vă spun.
Reporter: Nu vreţi să îmi spuneţi, ok, vă mulţumesc tare mult.
Horia Grama: La revedere.
Reporter: O întrebare foarte scurtă, de la Digi24…
Marcel Ciolacu: Nu dau interviuri pe hol.
Reporter: Nu vă cer un interviu, doar un simplu răspuns, dacă îmi permiteţi…
Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult.
Reporter: Domnule Ciolacu…
Marcel Ciolacu: Fac, ies, dau orice fel de răspuns, nu am avut niciun fel de problemă.
Reporter: O singură întrebare. De ce l-aţi angajat pe domnul Grama la dumneavostră la cabinet?
Marcel Ciolacu: Nu dau răspunsuri pe hol, mulţumesc mult.
Reporter: Domnule Ciolacu, e un simplu răspuns la o simplă întrebare.
Marcel Ciolacu: Mulţumesc mult.
Acum, Horia Grama şi-a găsit un nou post, care nu are legătură nici cu instalaţiile miniere, nici cu cele nucleare. A fost numit în conducerea CNCD. Aici va câştiga, în următorii cinci ani, câte 16.640 de lei lunar brut, la fel ca un secretar de stat.
Foști parlamentari, vopsiți în funcționari
Un alt politician sprijinit de partid în vremuri dificile este fostul ministru de interne Radu Stroe. A ieşit din prim planul vieţii publice, dar continuă să încaseze mii de euro lunar de la statul român.
Exclus din PNL în 2014, pe vremea când era deputat, Stroe a ajuns în cele din urmă la PSD. În 2016, când n-a mai prins un loc în Parlament, a fost numit în Consiliul de Administraţie al CFR Telecomunicaţii S.A., unde a primit un venit anual de 23.945 de lei.
Acum este consilier la preşedintelui Curţii de Conturi de unde, potrivit declaraţiei de avere, încasează un salariu anual de 98.939 de lei. În acelaşi timp este şi membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri de unde încasează o indemnizaţie anuală de 84.672 de lei.
Şi asta nu e tot. Domnul Stroe are şi două pensii. Una, ca orice român, stabilită pe baza contributivităţii în cuantum de 49.576 de lei anual, şi una specială, de fost parlamentar, care se ridică de 113.088 de lei, anual. Un calcul simplu arată că, numai anul trecut, Radu Stroe a încasat de la statul român peste 346 de mii de lei, adică aproximativ 72 de mii de euro.
Am încercat de mai multe ori să îl contactăm pe domnul Stroe însă, degeaba.
Companiile de stat, năpădite de politicieni
Tot în Consiliul de Administraţie al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri îl găsim şi pe Ovidiu Silaghi, fost coleg de partid cu Radu Stroe şi fost ministru al transporturilor. Lunar, încasează o indemnizaţie brută de 12.062 de lei.
La Loteria Română, dintre cei patru membri ai Consiliului de administraţie, trei sunt membri de partid. Tănase Stamule îşi doreşte să fie candidatul PNL la primăria sectorului 1. Este consilier de stat la Cancelaria premierului, iar prezenţa în Consiliul de Administraţie al Loteriei, îi asigură o indemnizţie lunară brută de 7.198 de lei. În plus, este membru în Consiliul de Administraţie al IPROCHIM, rotunjindu-şi astfel venitul cu alţi 2.000 de lei.
Tănase Stamule: Am fost propus de ministrul economiei domnul Virgil Popescu… I-am zis că am experienţă pe zona asta. Am fost în tot felul de proiecte europene, am fost şi antreprenor, predau administrarea afacerilor la ASE şi am acceptat, a spus că el caută un anumit profil pentru membrii consiliilor de administraţie şi că eu corespund profilului.
Bogdan Glăvan este profesor la ASE şi membru PNL. A fost numit în Consiliul de administraţie al Loteriei şi şef la Fondul Român de Contragarantare. Spune că numirea sa nu are nicio conotaţie politică, ci doar una pur profesională.
Bogdan Glăvan: Eu sunt de profesie economist, nu sunt de profesie activist politic, nu sunt de profesie primar sau politician….sunt profesor universitar şi din acest punct de vedere cred că am un cuvânt de spus sau am a formula o părere profesionistă în legătură cu problemele cu care se confruntă compania.
Lista de la Loterie este întregită de Fănică Bârlă, numit din partea ALDE dar, între timp, mutat la PMP.
Oameni răsplătiți de partid cu funcții, găsim și în alte instituții. Îi vedeți săptămâna viitoare, într-un nou episod al proiectului „Statul la Stat”.
Sursa: www.digi24.ro
- Ion Cristoiu: „Răspunsul lui Donald Trump confirmă – Suntem irelevanți pentru America. Punct!”
Publicistul Ion Cristoiu spune, în cel mai nou jurnal, că „Răspunsul lui Donald Trump confirmă: Suntem irelevanți pentru America. Punct!” – „A spune că e un subiect neimportant înseamnă că pentru el nu are nici un fel de importanță neliniștea din România”, susține acesta, scrie gandul.ro. „Întrebat de jurnaliștii americani care îl însoțesc în călătoria în Asia, despre decizia de retragere a unui însemnat număr de militari americani din România, Donald Trump a răspuns, citez: „nu e un subiect important”. Așa cum am mai arătat pe parcursul zilei de ieri și aseară în pastilă, în contextul isteriei naționale create de anunțul Pentagonului, din punct de vedere militar nu are nicio importanță. Importanță are umbrela americană ridicată deasupra României”, își începe publicistul cel mai nou jurnal. „Și, indiferent, că e un militar sau sunt un milion, mult mai importantă este protecția americană, protecție care se exprimă prin grija sau prin preocuparea față de România. Răspunsul pe care l-a dat Donald Trump este mai mult decât neliniștitor. A spune că e un subiect neimportant o decizie care a stârnit atâta îngrijorare în România, în Europa, ba chiar și doi congresmani au criticat dur, deci aceștia au accentuat semnificația deciziei, decizia luată numai în legătură cu România are o semnificație simbolică tragică pentru România, că arată că oricând americanii pot să plece sau să își ia mâna de deasupra noaastră. După părerea mea, cu adevărat gravă este tratarea publică de către Donald Trump a situației trupelor din România, pentru că a spune că este un subiect neimportant înseamnă că, pentru el, nu are niciun fel de importanță neliniștea din România, preocuparea pentru parteneriatul strategic. Ne-am fi așteptat să spună: din punct de vedere militar, e o chestiune de rutină, și noi, americanii, ne angajăm că vom proteja frontul sud-estic, că România este un partener, prieten apropiat și, în consecință, noi ne reafirmăm angajamentul că vom păstra acest parteneriat, pentru că România este foarte importantă pentru noi. Faptul că a zis că o decizie care a stârnit atâta isterie în România și care a avut semnificația unei ruperi a Americii de noi e considerat un subiect lipsit de imporatanță, ne dovedește, ne confirmă ceea ce de atâtea ori am spus, că pentru Administrația Trump, România este lipsită de relevanță. Deci, în orice moment, indiferent ce i s-ar întâmpla României, presupunând că ar fi atacată, Trump a zis: nu e importantă. Acesta este cel mai grav lucru. Nici nu ne simptaizează, nici nu ne antipatizează, ne tratează ca pe o țară de pe undeva, gen Uganda, adică nici într-un caz ca pe un partener strategic, apropiat, așa cum … - Marius Lulea, despre relația cu liderul AUR: „George Simion îi ascultă pe toți și face ce vrea el”
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, l-a descris pe George Simion drept „un manager implicat”, care depune eforturi mari, dar uneori poate părea arogant din lipsă de timp. Declarațiile au fost făcute în interviurile Adevărul, unde Marius Lulea a vorbit despre tensiunile din interiorul AUR, despre politică externă și alte subiecte de interes. Întrebat dacă „aroganța” lui George Simion reprezintă principala problemă a … - Tratamentul cataractei pentru persoanele vulnerabile din Sectorul 2 este, de astăzi, gratuit!
Proiectul viceprimarului Sectorului 2, Andrei Ohaci, privind asigurarea suportului financiar necesar pentru tratamentul cataractei pentru persoanele vulnerabile, din sector, a fost votat în unanimitate de consilierii locali. ,,Pierderea treptată a vederii înseamnă pierderea autonomiei asupra propriei vieți și creează sentimente de inutilitate, dependență, până la anxietate și depresie. Îmi doresc un sector cu adulți puternici, … - Sub administrația USR, Bucureștiul arată rău – un oraș murdar și neîngrijit
Bucureștiul, Capitala țării, a ajuns să fie imaginea eșecului unei administrații care a promis „schimbarea în bine”, dar a livrat doar haos, neglijență și mizerie. Sub conducerea USR, orașul arată mai prost ca niciodată: gropi în asfalt, trotuare sparte, parcuri pline de gunoaie și vegetație neîngrijită, transport public haotic și un aer de dezinteres total … - TVR, anexă a serviciilor secrete – jurnalism cu epoleți
Angajații Televiziunii Publice au fost anunțați că serverul actual al instituției va fi înlocuit și operat de către Serviciul de Telecomunicații Speciale. Întrebarea este dacă este normal ca un SERVICIU SECRET să opereze și să monitorizeze corespondența unei instituții media și a unor jurnaliști, fie ei chiar și angajați ai statului? În concret, potrivit Gândul, …
