Din mamă în fiu: 16 ani de administrație Vrajotis, peste 717.000 de lei delapidați – lucrări publice plătite, dar neexecutate

Fosta primăriță PNL Elena Vrajotis a lăsat în urmă proiecte cu documente nereale, prejudicii și o obligație definitivă de restituire către Administrația Fondului pentru Mediu. În 2024, conducerea Primăriei comunei Călărași din Botoşani a fost preluată de fiul său, Lazăr-Claudiu Vrajotis, ales din partea PSD.

În comuna Călărași din județul Botoșani, administrația pare să fi devenit o afacere de familie. Timp de aproximativ 16 ani, localitatea a fost condusă de Elena Vrajotis, primar PNL. După patru mandate consecutive, aceasta nu a mai candidat la alegerile din 2024, însă numele Vrajotis nu a dispărut de pe ușa primăriei.

Funcția a fost preluată de fiul său, Lazăr-Claudiu Vrajotis, care a candidat din partea PSD și a câștigat alegerile cu 939 de voturi.

Dincolo de această succesiune politică de la mamă la fiu și de la PNL la PSD, documentele analizate descriu o administrație marcată de plăți pentru lucrări neexecutate, facturi și situații de lucrări care nu corespundeau realității din teren, foi de parcurs cu distanțe nereale, recepții controversate și prejudicii recuperate abia după intervenția auditorilor.

Peste toate acestea se ridică obligația definitivă a comunei de a restitui Administrației Fondului pentru Mediu suma de 717.268,90 lei, la care se adaugă dobânda legală calculată de la data încasării banilor și până la restituirea efectivă.

În bani vechi, vorbim despre peste 7,17 miliarde de lei.

Parcul pentru care comuna trebuie să restituie peste 717.000 de lei

Cea mai grea notă de plată lăsată comunității pornește de la Contractul de finanțare nerambursabilă nr. 377/N/6 iulie 2011, încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu pentru realizarea unui proiect destinat amenajării spațiilor verzi.

După verificarea implementării proiectului, finanțatorul a decis rezilierea contractului și recuperarea sumelor acordate. Litigiul a ajuns în instanță, iar Comuna Călărași a contestat măsura.

Prin Sentința civilă nr. 1923 din 24 aprilie 2018, Curtea de Apel București a obligat comuna să restituie 717.268,90 lei, reprezentând finanțarea încasată, plus dobânda legală calculată între data încasării și data restituirii efective.

Primăria a atacat hotărârea, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul prin Decizia nr. 287 din 20 ianuarie 2022.

Comuna nu a prezentat documentele financiar-contabile solicitate de finanțator, iar documentele de plată depuse făceau referire la alte facturi decât cele prezentate pentru finanțare.

Înalta Curte a arătat că nu este suficient ca un proiect să fie realizat fizic. Beneficiarul banilor publici trebuie să prezinte documentele care permit finanțatorului să verifice legalitatea cheltuielilor.

Primăria nu și-a îndeplinit această obligație, iar consecința nu este suportată doar de persoanele care au gestionat proiectul, ci de întreaga comună: peste 717.000 de lei, dobânzi și eventuale cheltuieli suplimentare plătite din bugetul local.

Rămâne o întrebare esențială: cât a plătit efectiv comuna până în prezent și care este valoarea totală a dobânzilor acumulate?

Piața agroalimentară: 27.604 lei pentru lucrări neexecutate

Un alt proiect problematic este amenajarea pieței agroalimentare din comuna Călărași.

Documentele de audit consemnează că primăria a plătit nelegal 27.604 lei pentru lucrări care, în urma verificării din teren, nu au fost identificate ca fiind executate.

Plățile către constructor au fost făcute în baza unor facturi și situații de lucrări despre care auditorii au stabilit că includeau date nereale și nu confirmau executarea efectivă a tuturor lucrărilor.

Primăria achitase constructorului sumele facturate, însă confruntarea documentelor cu realitatea din teren a scos la iveală lucrări plătite, dar neexecutate și neconforme cu documentația tehnico-economică.

Prejudiciul a fost stabilit la 27.604 lei, la care au fost calculate majorări de întârziere de 4.445 lei.

Administrația locală a notificat executantul încă din decembrie 2019. Cu toate acestea, în iunie 2022 a fost organizată o recepție la terminarea lucrărilor în condiții care ridică alte probleme serioase.

Comisia de recepție nu a fost constituită cu respectarea cerințelor legale, procesul-verbal nu a fost semnat de reprezentantul executantului, iar la document nu au fost anexate situații de lucrări din care să rezulte că elementele constatate anterior ca lipsă ar fi fost executate între timp.

La începutul anului 2024, măsura de remediere era considerată doar parțial implementată.

Cu alte cuvinte, la ani distanță de la constatarea prejudiciului, documentele nu demonstrau clar că lucrările lipsă fuseseră executate sau că suma fusese recuperată integral.

O fotografie realizată la piața agroalimentară prezintă inclusiv o ușă despre care se afirmă că ar fi fost decontată cu aproximativ 7.000 de lei. Această valoare trebuie confirmată prin devizul lucrării și situațiile de plată înainte de a putea fi atribuită cu certitudine elementului fotografiat.

Întrebarea rămâne însă valabilă: ce a primit concret comuna pentru banii achitați și cine a semnat documentele prin care lucrările au fost acceptate la plată?

Școala din Pleșani: plăți pentru lucrări și echipamente care lipseau

Tiparul s-a repetat la proiectul „Reabilitare și extindere la Școala primară nr. 3 din localitatea Pleșani”.

Contractul de proiectare și execuție avea o valoare de 525.645 lei, fără TVA, iar investiția a fost finanțată parțial prin Ministerul Dezvoltării.

În urma verificărilor au fost identificate echipamente lipsă și lucrări neexecutate sau neconforme în valoare de 39.318 lei. Problemele vizau lucrări de arhitectură, instalații electrice interioare și exterioare, precum și amenajarea spațiilor verzi.

Și în acest caz, facturile și situațiile de lucrări acceptate la plată conțineau informații care nu corespundeau realității constatate în teren.

Mai grav, recepția la terminarea lucrărilor fusese admisă, deși lucrările efectiv realizate nu corespundeau situațiilor acceptate la plată și documentației tehnice aprobate.

În procesul-verbal de recepție a fost trecută o valoare de 721.698 lei, cu 107.371 lei mai mare decât valoarea lucrărilor confirmate, de 614.327 lei.

Din suma de 39.318 lei aferentă lucrărilor neexecutate, 14.761 lei fuseseră facturați, dar nu apucaseră să fie achitați, fiind ulterior stornați. Diferența de 24.557 lei fusese plătită efectiv fără să fie justificată prin lucrări executate.

În urma controlului, constructorul a restituit suma plătită și accesoriile calculate. Prejudiciul a fost recuperat, dar recuperarea ulterioară nu șterge situația inițială: primăria a acceptat facturi și situații de lucrări care nu reflectau realitatea și a recepționat o investiție ale cărei elemente lipseau din teren.

Cine a verificat lucrările? Cine a semnat recepția? Cine a certificat exactitatea documentelor și de ce problemele au fost descoperite abia la control?

Kilometrii care se schimbau pe aceeași rută

Neregulile nu s-au limitat la investiții.

Pentru anul 2021, verificările au scos la iveală decontarea carburanților în baza unor foi de parcurs și fișe de activitate întocmite formal, incomplet sau cu date nereale.

Unele documente nu conțineau semnăturile persoanelor care foloseau mașinile, orele de plecare și sosire, activitățile desfășurate sau vizele obligatorii. În alte cazuri, distanțele înscrise erau pur și simplu mai mari decât cele reale.

În total, foile de parcurs consemnau cu 3.757 de kilometri mai mult decât distanțele efective.

Exemplul cel mai sugestiv privește traseul Călărași–Botoșani–Călărași:

• pe 9 februarie 2021 au fost trecuți 194 de kilometri;
• pe 10 februarie, aceeași rută a ajuns la 234 de kilometri;
• pe 12 februarie, traseul a măsurat 235 de kilometri.

Pentru cei 301 litri de carburant nejustificați, prejudiciul a fost stabilit la 1.885 lei, la care s-au adăugat accesorii de 150 lei. Suma totală de 2.035 lei a fost recuperată.

Neregulile datează dinaintea mandatului actualului primar, însă sunt relevante pentru modul în care au fost administrate bunurile și cheltuielile comunei în perioada în care instituția era condusă de Elena Vrajotis.

Plăți fără facturi și bunuri nerecepționate la școala din Călărași

Școala Gimnazială nr. 1 Călărași apare, la rândul său, într-o serie de operațiuni problematice.

În 2021, unitatea de învățământ a plătit 12.138 lei către mai mulți furnizori, fără ca la momentul controlului să existe facturi sau alte documente justificative și fără să fie demonstrată livrarea bunurilor, serviciilor ori lucrărilor.

Unul dintre furnizori a restituit 2.293 lei în timpul controlului. Pentru diferența de 9.845 lei au fost prezentate ulterior facturi și note de recepție.

Separat, școala a achitat 8.142 lei pentru bunuri care nu fuseseră recepționate. Acestea au fost aduse și recepționate abia ulterior.

Și aici apare același mecanism: plata banilor publici înainte ca documentele și realitatea livrărilor să demonstreze că instituția primise ceea ce cumpărase.

Ușa de aproximativ 7.000 de lei, ajunsă o improvizație din tablă

O deplasare de 5.140 lei, deși limita legală era de 1.520 lei

În 2021, comuna a plătit 5.140 lei pentru cazarea și masa unui salariat trimis la un curs de pregătire profesională.

Limita maximă prevăzută de lege era de 1.520 lei. Diferența de 3.620 lei a fost considerată plată nelegală.

În ianuarie 2025, primăria încă nu recuperase suma și angajase un cabinet de avocatură pentru formularea unei acțiuni în instanță împotriva beneficiarului plății.

Procesul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Botoșani, iar măsura era considerată doar parțial implementată.

Astfel, pentru recuperarea unei plăți nelegale de 3.620 lei, comuna a ajuns să suporte și costurile unei asistențe juridice.

Refuzul unui document a costat comuna 112.359,40 lei

Una dintre cele mai grave situații privește refuzul de a elibera unui producător agricol documentele necesare comercializării produselor.

În 2014, un fermier a solicitat primăriei un certificat de producător și carnetul de comercializare. Documentele nu au fost eliberate în termen, iar persoana afectată s-a adresat instanței.

Prin Sentința nr. 137 din 7 martie 2016, rămasă definitivă în 2017, Comuna Călărași a fost obligată să plătească:

• 103.740 lei daune materiale;
• 1.200 lei cheltuieli de judecată;
• 7.419,40 lei cheltuieli de executare silită.

În total, bugetul local a suportat 112.359,40 lei.

Auditorii au stabilit că această sumă reprezenta un prejudiciu pentru comună și că administrația trebuia să identifice persoanele responsabile și să recupereze banii.

La începutul anului 2024, prejudiciul nu era recuperat, iar măsura era implementată doar parțial.

Acest caz este relevant pentru modul în care o decizie administrativă poate fi transformată într-o factură plătită de întreaga comunitate. Cetățenii au suportat daunele, cheltuielile de judecată și executarea silită provocate de neîndeplinirea unor obligații elementare ale administrației.

Dosarul penal s-a închis prin prescripție. Fosta primăriță a rămas obligată la daune morale

În paralel cu procesul civil, Elena Vrajotis a fost trimisă în judecată în 2017 pentru abuz în serviciu, în legătură cu refuzul eliberării documentelor pentru fermierii Costel și Petronica Arnăutu.

După aproape opt ani de procese, cauza s-a încheiat definitiv pe 20 martie 2025.

Instanța a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale. Prin urmare, nu există o condamnare penală definitivă împotriva fostei primărițe.

Curtea de Apel Suceava a menținut însă obligația Elenei Vrajotis de a plăti personal daune morale de câte 4.000 lei fiecăruia dintre cei doi fermieri, în total 8.000 lei.

Aceste daune personale sunt distincte de cei 112.359,40 lei plătiți anterior din bugetul comunei.

Rezultatul final este greu de ignorat: comunitatea a suportat un prejudiciu de peste 112.000 de lei, procesul penal s-a stins prin prescripție, iar recuperarea banilor publici a fost amânată ani întregi.

Alte venituri lăsate neîncasate

Documentele mai consemnează probleme legate de veniturile pe care primăria trebuia să le urmărească și să le încaseze.

Pentru închirierea pajiștilor existau debite restante de 15.138 lei, formate din 11.433 lei debit principal și 3.705 lei majorări, fără să fie prezentate documente privind stabilirea și încasarea lor.

Au fost descoperite și deficiențe în urmărirea veniturilor cuvenite comunei din gestionarea fondurilor cinegetice.

În perioada 2019–2022, primăria nu publicase pe site informații esențiale despre proiectele de buget, bugetele aprobate, execuția bugetară, situațiile financiare și programele de investiții.

Absența acestor informații a redus posibilitatea cetățenilor de a vedea, în timp real, cum erau cheltuiți banii comunei.

Primăria a rămas în familie, partidul s-a schimbat

Elena Vrajotis a condus comuna din 2008 până în 2024. În 2016 a câștigat alegerile din partea PNL cu 68,21%, iar în 2020 a obținut un nou mandat cu 1.190 de voturi.

În 2024 nu a mai candidat. În locul său a intrat în cursă fiul său, Lazăr-Claudiu Vrajotis, dar nu din partea PNL, ci din partea PSD.

Acesta a câștigat alegerile cu 939 de voturi și a preluat oficial funcția la 1 noiembrie 2024.

Înainte de a deveni primar, Lazăr-Claudiu Vrajotis a fost consilier județean și angajat al Senatului României. În declarația depusă după numire, acesta a menționat venituri anuale de 13.000 lei din indemnizația de consilier județean și 25.000 lei salariu de la Senat.

Terenuri, utilaje și activități agricole

Declarația de avere a actualului primar arată că acesta și familia sa dețin mai multe proprietăți:

• terenuri intravilane în comuna Călărași;
• aproximativ 15 hectare de teren agricol;
• alte terenuri dobândite între 2015 și 2024;
• o casă de locuit în Curtești;
• un spațiu comercial sau de producție;
• două autoturisme;
• patru tractoare și utilaje agricole.

Soția sa a declarat venituri de 140.000 lei din producție agricolă și aproximativ 9.000 de euro din subvenții APIA.

Actualul primar a deținut și o întreprindere individuală înființată în 2013, cu activitate în comuna Călărași. Întreprinderea apare într-o listă oficială a beneficiarilor de microgranturi din domeniul agroalimentar.

Aceste activități nu reprezintă, prin ele însele, o încălcare a legii. Ele devin însă relevante pentru transparență în momentul în care titularul ocupă funcția de primar și ia decizii privind terenurile, agricultura, investițiile și bugetul comunei.

Pensiunea despre care administrația trebuie să ofere explicații

În localitate există un imobil prezentat drept pensiune și asociat actualului primar, despre care se afirmă că ar fi fost construit cu finanțare europeană și că nu ar fi funcționat efectiv ca unitate de cazare.

În declarația de avere depusă după preluarea mandatului nu este enumerată o clădire identificată explicit drept pensiune. Apar mai multe terenuri în Călărași, dar clădirile declarate sunt o casă de locuit în Curtești și un spațiu comercial sau de producție de 24 de metri pătrați.

Primarul navetist și întrebarea costurilor

Comuna Călărași este situată la aproximativ 65–70 de kilometri de municipiul Botoșani. Însă primarul locuiește în municipiu și face naveta până la primărie.

Lazăr-Claudiu Vrajotis folosește o mașină de serviciu şi cel mai probabil decontarea cheltuieli de carburant este suportată de primărie.

O moștenire administrativă plătită de comunitate

Privite separat, unele dintre sumele constatate pot părea reduse. Privite împreună, ele descriu un mecanism administrativ repetitiv:

• lucrări plătite înainte de a fi executate;
• recepții care nu corespundeau realității din teren;
• facturi și situații de lucrări cu date nereale;
• bunuri achitate, dar nerecepționate;
• carburanți decontați pe trasee umflate;
• plăți peste limitele prevăzute de lege;
• prejudicii recuperate doar după controale;
• venituri ale comunei lăsate neîncasate;
• proiecte pentru care documentele justificative nu au fost prezentate;
• sute de mii de lei pe care comunitatea trebuie să îi restituie.

În centrul tuturor acestor situații se află o comună cu aproximativ 3.300 de locuitori, pentru care fiecare leu pierdut sau restituit reprezintă bani care nu mai ajung la drumuri, școli, apă, canalizare ori servicii sociale.

Timp de 16 ani, administrația a fost condusă de Elena Vrajotis. Din 2024, primăria este condusă de fiul său. Numele a rămas același, chiar dacă partidul s-a schimbat.

Așteptăm cu nerabdare dreptul la replică şi explicaţii!