Ministerul Finanțelor a anunțat o nouă emisiune de titluri de stat „Fidelis”, cu dobânzi care ajung până la 7,10% pe an. Ofertele sună bine doar la suprafață. În realitate, statul român e într-o cursă disperată după bani, în condițiile în care finanțele publice sunt la limită, iar încrederea populației e în cădere liberă.
Dobânzile mari sunt, de fapt, semnul neîncrederii pieței. Când un stat ajunge să plătească 7% pentru a atrage capital de la propriii cetățeni, nu mai vorbim despre investiții, ci despre supraviețuire. Este costul haosului fiscal, al lipsei de reforme și al unei administrații care a crescut cheltuielile fără să genereze dezvoltare reală.
Iar problema nu e doar costul uriaș al împrumuturilor, ci și lipsa de interes din partea românilor. Emisiunile precedente n-au mai avut succesul din pandemie. Oamenii s-au săturat să împrumute un stat care le-a crescut taxele, le-a tăiat bursele copiilor și le-a adus inflație record. Guvernul cere bani, dar nu oferă transparență, eficiență sau reformă.
Această situație e un semnal de alarmă. Când statul se împrumută tot mai scump și tot mai greu, iar datoria crește de la o lună la alta, nu mai vorbim de echilibru bugetar, ci de prăpastie fiscală. Se tipăresc titluri pompos denumite „Fidelis”, dar fidelitatea cetățenilor nu mai poate fi cumpărată cu pliante și dobânzi.
România trăiește din împrumuturi pe care nu și le mai permite. Continuarea acestei politici nu arată a strategie, ci a faliment lent și sigur. Și e doar începutul.
