Procurorii DIICOT l-au prins pe cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume, potrivit unui comunicat de presă al instituției.
În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în primăvara anului 2014, trei persoane au constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori și înșelăciune, grup ce își desfășoară activitatea și în prezent și față de care a fost documentată activitatea de falsificare a unui număr de 17065 bancnote din cupiura de 100 lei, prejudiciul în cauză ridicându-se la aproximativ 1706500 lei.
Bărbatul a fost prins după ce au fost făcute 5 percheziții domiciliare, pe raza municipiului București și a orașului Bușteni, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunilor de falsificare de monedă, complicitate la falsificare de monedă, punerea în circulație de valori falsificate, complicitate la punerea în circulație de valori falsificate, deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, complicitate la deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori, înșelăciune și complicitate la înșelăciune.
Liderul grupului infracțional avea rolul de a îi coordona pe ceilalți membri, fiind implicat în procurarea/deținerea de materiale și instrumente necesare falsificării, în falsificarea de monede și punerea acestora în circulație, inducând astfel în eroare mai multe persoane.
În urma cercetărilor, s-a constatat faptul că, într-un interval relativ scurt de timp, liderul grupului a reușit să producă cele mai bune falsuri din istoria României și să devină cel mai mare falsificator de bancnote din plastic din lume.
Procurorii DIICOT, împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Oficiului Național Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, au desfășurat activități de monitorizare a fenomenului de plasare a acestui tip de contrafacere, iar ca urmare a calității superioare a reproducerii, fiind realizate pe suport de polimer și având imitate toate elementele de siguranță destinate publicului (inclusiv microperforațiile, banda iridescentă, imagine latentă, fereastră transparentă, cerneala care își schimbă culoarea, imprimare vizibilă în lumină ultravioletă), fals aproape imposibil de identificat de către persoanele care intră în posesia acestora, din acest motiv a fost denumit generic ”SUPER LEU”.
Evoluția acestui tip de fals la nivelul anului 2014 a fost una spectaculoasă fiind pentru prima dată în istoria falsului de monedă din România când aceasta era identificată în circuitul financiar cu precădere în centrele de procesare de numerar, ceea ce îndepărta practic momentul punerii în circulație de momentul identificării bancnotei. În toate situațiile în care erau identificați martori (casieri ai unităților comerciale sau alte altor instituții financiare – bănci comerciale) nici unul nu a putut oferi suport informațional întrucât nu și-a dat seama la momentul încasării că bancnota este un fals.
La sediul DIICOT vor fi conduse, în vederea audierii, un număr de 3 persoane.
Acțiunea a beneficiat de sprijinul ofițerilor de poliție judiciară din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al ofițerilor Europol, al ofițerilor din cadrul Institutului Național de Criminalistică, al specialiștilor din cadrul Băncii Naționale a României și al jandarmilor din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei.Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcția Operațiuni Speciale.
Sursa: www.euroactiv.ro
- Marea Evadare: Cum mecanismul prescripției a șters cu buretele dosare de corupție de miliarde, lăsând România fără vinovați
Într-o tăcere asurzitoare din partea clasei politice, sistemul judiciar din România traversează una dintre cele mai negre perioade ale istoriei sale post-decembriste. Ceea ce trebuia să fie actul final de justiție pentru marii corupți s-a transformat, în ultimul an, într-o veritabilă „amnistie mascată”. Motivul? Deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale Înaltei Curți de Casație și … - România, sufocată de datorii și deficit: Nota de plată a incompetenței guvernamentale o achită mediul privat
Economia României seamănă tot mai mult cu un pacient conectat la aparate, unde perfuziile sunt împrumuturile externe la dobânzi record, iar medicul este un Guvern incapabil să oprească hemoragia bugetară. În timp ce coaliția de guvernare se laudă cu o creștere economică pe hârtie, realitatea din buzunarele românilor și din conturile firmelor private este una … - Nosocomiale! Între bacterii ucigașe și lipsa medicamentelor, pacientul român joacă la ruleta rusească
Sistemul sanitar românesc rămâne, la decenii de la Revoluție, „bolnavul cronic” al Europei. În ciuda bugetelor care au crescut an de an, calitatea actului medical și siguranța pacientului în spitalele de stat sunt, în multe cazuri, la nivel de lumea a treia. Criza nu este una punctuală, ci generalizată, iar cele mai recente scandaluri legate … - Generația pierdută: Analfabetismul funcțional și eșecul proiectului „România Educată”
România se confruntă cu o criză silențioasă, dar devastatoare, care îi va ipoteca viitorul pentru decenii: colapsul sistemului de educație. Rezultatele testelor PISA au venit ca un duș rece, confirmând ceea ce profesorii și angajatorii știu deja: aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. Ei știu să citească un text, dar nu sunt capabili … - Cum se golește România de oameni și cine ne va plăti pensiile?
Declinul demografic este, probabil, cea mai gravă amenințare pe termen lung la adresa existenței statului român, o bombă cu ceas care ticăie tot mai tare. România se depopulează într-un ritm accelerat, pierzând anual echivalentul unui oraș mediu. Nu este vorba doar de sporul natural negativ (se nasc mai puțini copii decât numărul deceselor), ci mai …
