Reuniune crucială a liderilor lumii privind soarta războiului din Ucraina, înaintea întâlnirii președintelui american cu Vladimir Putin

Conferința de Securitate de la Munchen are loc timp de trei zile, începând de vineri, într-un moment crucial dominat de schimbări. Donald Trump s-a instalat la Casa Albă și are planuri care amenință să schimbe ordinea globală. De altfel, reuniunea la care participă  zeci de șefi de stat și de guverne, inclusiv Volodimir Zelenski, va avea pe agendă toate solicitările președintelui american – de la încheierea războiului din Ucraina, până la Groenlanda.

Reuniunea vine la două zile de la discuția telefonică avută de Donald Trump cu Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, fără ca vreun lider european să fi fost anunțat. Germania, care este gazda reuniunii, urmează să aibă peste o săptămână alegeri parlamentare, sub riscul ascensiunii extremei-dreapta care se resimte în toată Europa.

• Conferința de Securitate de la Munchen se desfășoară în perioada 14-16 februarie la Hotel Bayerischer Hof din Munchen.
• 60 de șefi de stat și de guvern sunt așteptați să participe la cel mai important forum din lume pentru politica de securitate.
• Din partea noii administrații americane, vicepreședintele J.D. Vance și secretarul de stat Marco Rubio și-au confirmat prezența.
• Cel mai așteptat eveniment al săptămânii va avea loc în marja conferinței, vineri, când este programată o întrevedere între vicepreședintele american și Volodimir Zelenski.
• România va fi reprezentată de ministrul de Externe Emil Hurezeanu.

Deși nu va fi prezent fizic, figura lui Donald Trump va domina Conferința de securitate de la München din acest an, relatează Deutsche Welle. Liderii adunați la Munchen vor discuta cererile președintelui american privind cheltuielile de apărare și planurile de pace din Ucraina.

O mare parte din discuțiile care au precedat conferința au vizat posibilitatea ca trimisul președintelui american Donald Trump pentru Rusia și Ucraina, Keith Kellogg, să prezinte un plan de pace mult așteptat în capitala Bavariei, potrivit Radio Europa Liberă.

Kellogg a declarat pentru AP că administrația americană pune la punct detaliile unor eventuale discuții de pace. „Când ne întoarcem de la Munchen – dorim să-i prezentăm președintelui opțiunile, astfel încât, atunci când se va implica [direct] în procesul de pace, să știe cum va arăta acesta pentru el”, a declarat Kellogg.

Tot procesul privind planurile de pace au căpătat o nouă turnură miercuri seară, când Donald Trump a anunțat că a avut o convorbire telefonică „lungă și foarte productivă” cu Vladimir Putin, în cadrul căreia liderii au convenit să înceapă negocierile pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Într-o postare pe platforma sa socială Truth Social, Trump a anunțat că el și președintele rus au „convenit ca echipele noastre să înceapă imediat negocierile”.

Ulterior, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a vorbit cu Trump despre o „pace durabilă și fiabilă”.

Trump și șeful Pentagonului au declarat amândoi că este puțin probabil ca Ucraina să adere la NATO, ceea ce va fi o mare dezamăgire pentru Kiev, menționează BBC.

Puterile europene, printre care Marea Britanie, Franța și Germania, au cerut să ia parte la orice negocieri viitoare privind soarta Ucrainei, subliniind că numai un acord echitabil cu garanții de securitate ar putea asigura o pace durabilă. „Nicio negociere despre Ucraina fără Ucraina”, au transmis marile puteri europene la o zi după conversația telefonică.

Tensiuni uriașe între Trump și statele europene

Legăturile tradițional strânse dintre SUA și Europa au definit Conferința de Securitate de la Munchen timp de decenii. În ciuda unor diferențe, a existat întotdeauna o bază solidă. Însă, de la venirea la putere a președintelui american Donald Trump, o astfel de certitudine s-a destrămat. Acesta este motivul pentru care conferința a acționat, de asemenea, ca un indicator al cât de bune sunt relațiile transatlantice. Iar acum este pregătită să înceapă vinerea viitoare.

 „Am fost jefuiți de națiunile europene atât în ceea ce privește comerțul, cât și NATO”, spunea Trump din timpul campaniei sale electorale. „Dacă nu plătiți, nu vă vom proteja”, amenința Trump.

Potrivit președintelui american, investițiile insuficiente ale partenerilor europeni din NATO în armatele lor reprezintă un ghimpe în coasta SUA. De asemenea, el a criticat în mod special Germania pe această temă.

Anterior, SUA au plătit cea mai mare parte din costurile NATO și au oferit Europei o protecție militară fiabilă. Trump dorește acum ca acest lucru să vină cu condiții, mai exact ca aliații europeni să cheltuiască 5% din produsul lor intern brut pentru apărare. Germania se străduiește să atingă procentul de 2% care este acum considerat o cerință minimă în NATO.

Trump a dovedit deja că poate reduce drastic fondurile SUA de la organizațiile internaționale. Potrivit „Raportului de Securitate de la Munchen”, tabăra lui Trump a justificat acest lucru și prin argumentul că până și o putere globală precum SUA are doar resurse limitate și trebuie să le folosească pentru binele propriei țări. „Într-adevăr, noțiunea de resurse limitate a devenit o premisă centrală a gândirii republicane în materie de politică externă”, se arată în raport.

Revoltă au provocat în Europa și amenințările lui Trump că va anexa teritorii prin forță dacă este necesar, inclusiv Groenlanda care este o regiune autonomă parte din Danemarca. Vicepreședintele american J.D. Vance se află în spatele planurilor de expansiune ale lui Trump, potrivit DW. În cazul în care va reafirma aceste planuri la Munchen, este probabil să se confrunte cu o opoziție acerbă, în special din partea reprezentanților UE și ai statelor europene.

Ca răspuns la amenințarea lui Trump, aceștia au avertizat că SUA trebuie să respecte dreptul internațional. „Integritatea frontierelor este un principiu fundamental al dreptului internațional. Acest principiu trebuie să se aplice tuturor”, a comentat cancelarul german Olaf Scholz.

Nu degeaba președintele conferinței, Christoph Heusgen, a subliniat în mod repetat importanța dreptului internațional înaintea conferinței: „În opinia mea, nu există o alternativă mai bună la ordinea stabilită în Carta Organizației Națiunilor Unite”.

La finalul conferinței, Heusgen va ceda șefia asupra conferinței lui Jens Stoltenberg, fostul secretar general al NATO.

Politica internă germană va juca un rol special la conferința din acest an. Reuniunea va avea loc cu doar o săptămână înainte de alegerile federale anticipate din Germania din 23 februarie – și, prin urmare, în mijlocul ultimei etape a campaniei electorale. Mai mulți politicieni importanți și-au confirmat participarea, inclusiv liderul CDU Friedrich Merz, care, potrivit sondajelor, este favorit pentru a fi următorul cancelar al Germaniei.

Printre alte subiecte, Merz este așteptat să se concentreze asupra sumelor pe care Germania ar trebui să le investească în viitor în propria armată și asupra modului în care aceasta ar trebui să fie finanțată în contextul bugetelor restrânse. Întrebarea nu este dacă Germania și Europa ar putea face mai mult pentru propria lor securitate, ci cum, subliniază DW. Acum că Donald Trump s-a instalat la Casa Albă, este probabil ca acest subiect să fie discutat la Conferința de securitate de la Munchen cu mai multă urgență ca niciodată.

Alternativa pentru Germania, partid de extremă dreapta cu mesaje anti-migranți și pro-ruse, este favorit să se claseze pe locul al doilea în alegeri. Membrii acestei formațiuni au interdicție de a participa la reuniune, la fel ca și cei ai Alianței Sahra Wagenknecht, formațiune populistă de stânga, care are opinii similare cu AfD privind Ucraina și care are șanse ridicate să intre în Bundestag pentru prima dată. Împreună, cele două formații ar putea să obțină peste un sfert din totalul voturilor, potrivit sondajelor.

Programul Conferinței de la Munchen

Deschiderea conferinței va fi oficiată vineri, 14 februarie, de către președintele federal al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier. Apoi, sute de factori de decizie și lideri de opinie din diferite regiuni ale lumii vor discuta despre provocările politicii de securitate mondiale sub coordonarea lui Christoph Heusgen, președintele conferinței pentru al treilea și ultimul an consecutiv, potrivit site-ului oficial.

Vineri, programul principal al conferinței va începe cu un accent pe provocările globale de securitate, inclusiv guvernarea globală, reziliența democratică, securitatea climatică și multe alte subiecte. 

Sâmbătă, vor avea loc dezbateri privind starea ordinii internaționale, precum și conflictele și crizele regionale. Viitorul parteneriatului transatlantic va fi, de asemenea, un subiect central al celei de-a doua zile a conferinței. 

Duminică, conferința se va încheia cu discuții privind rolul Europei în lume.