Regizorul Cristi Puiu: Pentru mine, familia este reprezentată de mamă, tată și copil. Nu cred în „viitorul luminos” promis de progresiști

Distribuie acest articol!

Regizorul Cristi Puiu avertizează că trăim un război ideologic pus pe seama progresului și a unui „viitor luminos”, slogan care a însoțit întotdeauna crima și regimurile dictatoriale.

Declarațiile au fost făcute, sâmbătă, la Aleph News, în cadrul emisiunii „Dialogurile lui Cristoiu”.

„Avem de a face cu un război difuz. Mă refer la războiul ideologic. Pe măsură ce evenimentele se înlănțuie de-a lungul istoriei mari, impresia pe care o avem este că am traversat perioade de pace, dar eu cred că au fost doar niște pauze, d-astea, așa cum luați dvs. în emisiune… dar cu adevărat conflictul ăsta există de când lumea și pământul, conflictul ăsta între bine și rău…

Avem tendința să credem că suntem de partea bună a istoriei, dar cred că este doar o impresie. Avem tendința de-a vedea paiul din ochiul altuia, dar nu judecăm bârna din al nostru, îi judecăm pe toți…

Pentru mine familia este reprezentată de mamă, tată și copil.  M-am gândit la asta și am resimțit un atac la adresa familiei.

E o speculația de-a mea… Povestea a fost pusă pe seama progresului și deschiderii către viitorul ”luminos”. Nu cred povestea asta pentru că am mai trăit-o o dată sub comunism și nu cred că atunci când se bagă omul cu mintea lui în chestiuni care țin de misterul ființei va reuși să pună pe tavă o lume mai frumoasă.

Nu s-a întâmplat niciodată, de fiecare dată sloganul ăsta a însoțit crima și regimurile dictatoriale, totalitarismul.

Ce cred eu despre povestea cu familia și de ce se află familia în miezul țintei cred că are legătură cu dezintegrarea vechii lumi, a ceea ce, în fine, progresiștii socotesc ca fiind o lume consumată, ajunsă la capătul puterilor.

Și atunci, bineînțeles, trebuie să înceapă de jos. O reconfigurăm Cum? În momentul în care dezarticulezi familia, în momentul în care faci recurs la discordie și semeni discordie peste tot, pentru că nu e legat numai de familie, este legat și de discursul ăsta de gen, rasă, de tot ce avem în jurul nostru…

Cred că se urmărește, mărturisit sau nu, dezintegrarea societății, atomizarea ei. Și atunci indivizii vor fi așa ca niște frunze în vânt, foarte ușor de controlat de către puterea instalată. Pentru că altfel devine mai complicat, ca-n ceata lui Pițigoi, dai într-unul, țipă doi sau dai în mine, dai în tine, dai în fabrici și uzine…

Familia o să se apere, unul singur, individul, cum se apără el? Solidarizându-se. Da, dar pe noi ne încurcă, chestia asta. Izolarea omului în fața computerului conduce și ea la această dezintegrare”, a spus regizorul Cristi Puiu, potrivit sursei citate.

„Nu m-am vaccinat pentru că sunt liber”

„Vaccinul este o ipoteză de lucru. Nu cred că speranța stă în vaccin. Singura speranță, dacă există loc loc de speranță, este în trezirea oamenilor. Oamenii trebuie să se trezească și să facă, precum spunea recent un autor contemporan, să gândească cu capul lor.

Nu m-am vaccinat pentru că sunt liber. Restul familiei, la fel, deși familia lărgită nu am stat să o verific. Până la urmă socotesc că fiecare este liber să aleagă. În ceea ce privește povestea cu vacinul, cei în poziție de decizie ar trebui să facă efortul să informeze pe oameni, așa cum au făcut și cum se făcea până la pandemie, de la A la Z, în legătură cu absolut orice medicament, nu numai cu vaccinul. Apoi cred că este foarte important ca cifrele să fie cunoscute.

Dacă tot vorbim de solidaritate și îi îndemnăm pe oameni să fie solidari, hai să fim solidari până la capăt. Și din solidaritate și din grijă pentru semenii noștri să facem efortul de a clarifica necunoscutele acestei pandemii. Există o necunoscută, într-o lungă serie de necunoscute, care pe mine mă pune pe gânduri, și oricum nu am răspuns, e decizia, atunci, la început, de a nu recurge la autopsii”, a explicat regizorul Cristi Puiu.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: