Proiect de lege pentru înfiinţarea unei direcţii de investigare a infracţiunilor de mediu
Uniunea Salvați România depune un proiect de lege privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), o instituție pe modelul DIICOT, care să activeze la nivel național și să combată infracțiunile împotriva mediului înconjurător
„Problemele de mediu din România sunt multe și sunt grave, sunt cronice. Știm de ele nu doar din cazurile de infringement deschise de Comisia Europeană, le vedem și le simțim cu toții. Putem vorbi despre probleme în zona forestieră, unde dispar din pădurile României 20 de milioane de metri cubi anual și, dacă ar fi să însumăm prejudiciul, am depăși suma de 1 miliard de euro. Vorbim de probleme pe calitatea aerului și, din păcate, mor 25.000 de români în fiecare an din cauza poluării. Vorbim de probleme pe managementul deșeurilor și știm atât de importurile ilegale de deșeuri, cât și de gropile ecologice care au devenit adevărate bombe ce ne otrăvesc aerul și ne poluează apele și solul. Dacă ne uităm la faptele care stau în spatele acestor probleme, multe dintre ele ridică suspiciuni de grupuri infracționale organizate. Multe dintre ele sunt încadrate ca infracțiuni, dar foarte puține persoane ajung să fie pedepsite și de aceea avem nevoie de structuri specializate”, arată senatorul USR Allen Coliban.
USR vrea înființarea unei noi direcții specializate în cadrul Parchetului General, pe modelul DIICOT, pentru că există o incidență foarte mare a infracțiunilor de mediu.
„După traficul de droguri, traficul de persoane și traficul de arme, pe locul patru în lume se înregistrează infracțiuni care aduc atingere mediului înconjurător, fie că vorbim de poluarea apelor, poluarea solului, fie de tăierea ilegală a pădurilor și braconaj, care a dus chiar la dispariția unor specii. Este esențial să avem o astfel de structură având în vedere și situația cu care ne confruntăm în București și în întreaga țară. Avem nevoie de procurori specializați care să lucreze în echipe mixte alături de specialiști de mediu, angajați ai Gărzilor de Mediu și Poliție”, declară și senatorul USR George Dircă.
„Acestă structură va da un raport anual în fața ministrului Justiției și a Consiliului Superior al Magistraturii în care să spună exact câte cazuri a avut și câte a rezolvat. Acest raport va fi înaintat Parlamentului și vom vedea cu toții care sunt rezultatele”, precizează și deputatul USR Stelian Ion.
Alertă de coronavirus la Guvern. Cu cine a intrat în contact femeia infectată din București
Proiectul de lege este inițiat de deputații USR Stelian Ion, Silviu Dehelean și Cornel Zainea și senatorii USR George Dircă, Allen Coliban și Mihai Goțiu.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu va funcționa în cadrul Parchetului General și va fi condusă de un procuror-șef, numit de președintele României la propunerea ministrului Justiției cu avizul CSM. Numărul maxim de posturi este prevăzut astfel: 295 de posturi de procuror, 40 de posturi de specialiști, 270 de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ, 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară și 290 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară ce urmează a fi desemnați în următorii 5 ani (câte 50 pe an).
DIIM va ancheta, printre altele, tăierile ilegale de păduri, depozitările ilegale și traficul de deșeuri, nerespectarea normelor anti-poluare, scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, capturarea sau uciderea speciilor sălbatice cu mijloace nelegale.
În plină criză de COVID-19, în toaletele din spitalele românești nu există săpun. Video camera ascunsă
Vor fi de competența DIIM, indiferent de calitatea persoanei:
a) infracţiunile prevăzute de art. 106 alin. (1) și (2), art. 107 alin. (1), art. 1071, art. 108 alin. (1), art. 109 alin (1), art. 110 din Legea 46/2008 privind Codul Silvic, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
b) infracţiunile prevăzute de art. 52 din Ordonanța de Urgență nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
c) infracţiunile prevăzute de art. 98, alin (1)-(5), din OUG 195/2005 privind protecţia mediului, cu modificările și completările ulterioare.
România vs COVID-19: „Spălaţi-vă pe mâini!” în ţara cu 6 milioane de oameni fără apă
d) infracțiunile prevăzute de art. 81 din Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, cu modificările și completările ulterioare.
e) infracţiunile prevăzute de art. 92, alin (1)-(3), art. 93 alin (1) și alin. (2), art. 95 alin (1) și alin. (2), din legea nr. 107/1996 privind Legea Apelor, cu modificările și completările ulterioare.
f) infracţiunile prevăzute de art. 63 alin. (1) din Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
g) infracţiunile prevăzute de art. 2 – 8 din Legea nr. 101/2011 pentru prevenirea şi sancţionarea unor fapte privind degradarea mediului, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
h) infracţiunile prevăzute de art. 42 alin. (1), art. 43, art. 44, art. 45 din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea şi protecţia fondului cinegetic, cu modificările și completările ulterioare.
i) infracțiunile prevăzute de art. 355 și 356 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal.
Sursa: www.libertatea.ro
