Politică

Primul oraș retrogradat la rang de comună

O lege privind trecerea orașului Căzănești (județul Ialomița) la rang de comună și-a încheiat luni seară traseul în Parlament, primind votul final de adoptare.

Legea a fost adoptată în contextul în care partidul aflat la guvernare, PSD, a demarat o amplă analiză la nivel național care să ducă la redesenarea localităților, variantele analizate fiind comasarea unor comune sau retrogradarea unor orașe, cu scopul de a reduce cheltuielile cu angajații și de a crește șansele localităților mici de a absorbi fonduri europene.

Căzănești a fost declarat oraș în 2004, iar plenul Senatului a decis luni seară, cu 110 voturi „pentru” și o singură abținere, retrogradarea acestuia la rangul de comună. Senatul este for decizional, astfel că legea merge la șeful statului pentru promulgare.

Parlamentarii au constatat că deși un oraș ar trebui să aibă minimum 10.000 de locuitori, în Căzănești locuiesc doar 2.938 de locuitori, conform recensământului din 2021.

Legea o să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României.

Sute de localități ar putea fi comasate, iar unele orașe ar putea dispărea

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativă de amploare, care ar însemna desființarea a sute de primării, eliminarea a mii de posturi din administrația locală și chiar pierderea statutului de oraș pentru unele localități.

În prima etapă sunt vizate 429 de localități cu cel mult 1.500 de locuitori, însă PSD ia în calcul și variante care ar putea afecta un număr mult mai mare de comune și orașe.

Planul de reorganizare provoacă opinii diferite în rândul edililor. O parte dintre aceștia consideră că unificarea comunelor cu populație redusă este necesară, în special în cazul administrațiilor care nu dispun de suficiente resurse pentru a-și susține cheltuielile curente.

De cealaltă parte, există primari care resping propunerile, invocând riscul închiderii unor primării, al desființării locurilor de muncă și al îngreunării accesului cetățenilor la serviciile oferite de autoritățile locale.

O etapă intermediară: unirea voluntară

Ministerul Dezvoltării propune ca procesul să înceapă prin unirea voluntară a localităților care nu depășesc 1.500 de locuitori.

Potrivit informațiilor prezentate de ministrul Alexandru Stoica, în România sunt 429 de unități administrativ-teritoriale care îndeplinesc această condiție.

Social-democrații analizează însă posibilitatea extinderii reformei, astfel încât să fie luate în calcul și comunele cu populații de până la 3.000 sau chiar 5.000 de persoane.

Reorganizarea administrativă nu s-ar putea limita doar la comunele mici. Printre scenariile analizate se află și modificarea statutului unor orașe care au mai puțin de 10.000 de locuitori.

Acestea ar putea fi transformate în comune sau ar putea fi alipite unor localități din apropiere.

Datele recensământului din 2021 arată că 148 de orașe și municipii din România au populații sub pragul de 10.000 de persoane.

În această categorie intră inclusiv destinații turistice cunoscute, precum Sinaia, Predeal, Bușteni și Băile Herculane.

Totuși, includerea acestor localități în categoria orașelor cu populație redusă nu înseamnă că ele vor fi automat comasate sau retrogradate administrativ. Condițiile după care se va realiza reorganizarea nu au fost încă definitivate.

Impozite reduse cu până la 50% pentru locuitorii comunelor care acceptă unirea

Pentru a încuraja administrațiile locale să participe voluntar la reorganizare, Guvernul intenționează să introducă stimulente financiare.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a explicat că localitățile care vor decide să se unească până la 1 martie 2027 ar putea beneficia atât de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii, cât și de avantaje fiscale pentru populație.

În acest scop, autoritățile pregătesc programul „START Reforma Administrativă”, pentru care este prevăzut un buget de patru miliarde de lei.

Finanțarea ar putea fi direcționată către modernizarea drumurilor, extinderea rețelelor de apă și canalizare, realizarea infrastructurii de gaze, precum și către școli și unități medicale.

Un alt beneficiu analizat privește taxele locale. Persoanele care locuiesc în comunele ce acceptă comasarea voluntară ar putea beneficia de reduceri de până la 50% ale impozitelor pentru clădiri și terenuri intravilane.

După expirarea termenului de 1 martie 2027, Executivul intenționează să treacă la o nouă etapă, mai extinsă, a reorganizării administrativ-teritoriale.

Aceasta ar urma să fie reglementată printr-un proiect legislativ pentru care Guvernul ar putea să își angajeze răspunderea în Parlament.

Cimpoi Adrian

Adrian Cimpoi este jurnalist și redactor în cadrul publicației 60m.ro.Este absolvent al Universității din București și are experiență în presa online și televiziune. În cadrul 60m.ro urmărește în principal subiecte din domeniul politic, administrație publică, actualitate și societate.Domenii editoriale: Politică, administrație, societate, actualitate.Publicație: 60m.ro Grup media: 60M Media GroupContact editorial: [email protected]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button