JUSTIȚIE

Stafia protocoalelor secrete bântuie Parchetul Curţii de Apel Alba

Procurorii continuă să protejeze infractorul și în instanță, după ce timp de şase ani au încercat să-l scape de judecată prin repetate tentative de clasare a tentativei de omor de pe Râul Alb. La Curtea de Apel Alba, în 19 octombrie 2022, procurorul de şedinţă a pledat pentru o pedeapsă blândă, fără încarcerare, pe motiv că a trecut prea mult timp de la comiterea faptei. Cinismul este înspăimântător fiindcă tocmai Parchetul a tergiversat soluţionarea cauzei din 2015 până în 2021. În plus, procurorul (aşa-zis avocat al acuzării) a cerut instanţei să nu-l lase pe infractor fără permis auto, deoarece acesta nu a mai încercat să omoare şi alţi oameni cu maşina. Nici măcar avocaţii inculpatului nu au avut tupeul să formuleze o astfel de cerere.

Poziția vădit protectoare a procurorilor față de agenţii „eco” care au provocat tentativa de omor în „Scandalul de pe Râul alb” ne oferă „suspiciuni rezonabile” că protocoalele secrete dintre Parchetul General şi ONG-urile de mediu sunt încă active. În 24 mai 2015, la Coroiești, un sat de la poalele Retezatului, un „activist” a trecut cu jeepul peste un om, târându-și victima pe capotă și pe sub mașină pe o distanță de peste 13 metri, filmând fapta și accelerând „cu sânge rece” în momentul în care aceasta încerca să se salveze. Infracţiunea a fost comisă pe fondul raidurilor organizate de câţiva activişti de mediu care voiau să blocheze construirea a două microhidrocentrale pe Râul Alb. Pentru cine nu ştie, judeţul Hunedoara are un potenţial hidroenergetic uriaş, dar toate investiţiile româneşti postdecembriste au fost blocate prin proteste ale agenţilor „eco”. O singură microhidrocentrală a fost ocolită de protestatari. Ea este construită în Geoparcul Dinozaurilor şi aparţine unui italian, iar asta spune multe despre buna-credinţă a celor care pretind că apără natura. Acţiunile ecologiştilor de subminare a intereselor energetice româneşti nu puteau reuşi fără susţinerea instituţiilor de forţă ale statului român.Clemenţă pentru o faptă comisă cu „sânge rece”Dosarul tentativei de omor a trecut prin trei Parchete (Hunedoara, Alba şi Bucureşti) şi a fost pasat prin mâinile a patru procurori de caz, timp de peste şase ani. Activistul care a comis fapta nu a fost reţinut niciun minut, deşi se ştia din prima clipă că el este autorul unei infracţiuni comisă cu violenţă. Cotidianul a vorbit pe larg despre acest dosar.Sânge pe onoarea ParchetuluiRechizitoriul scandalului de la Râul Alb a ajuns la Tribunalul Hunedoara (Camera Preliminară) în decembrie 2019. În mod straniu, procurorul Mihai Eduard Ilie i-a acordat „activistului” circumstanţe atenuante (art.75, alin.1, litera b), în condiţiile în care acelaşi procuror arată în rechizitoriu că inculpatul a ripostat „cu sânge rece”, din sentimentul de indignare, de mânie, de revoltă în faţa unei violenţe, chiar minime, pe care a apreciat-o ca nejustificată”.

La data de 29.07.2020, Curtea de Apel Alba Iulia (Secţia Penală – Complet: C4 C) i-a cerut procurorului Mihai Eduard Ilie să se decidă cu privire la încadrarea faptei. Dosarul a fost retrimis la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a fost preluat de Marius Iacob, al patrulea procuror de caz în această speţă. La 27 aprilie 2021, Iacob a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor, menținând circumstanţele atenuante privind depășirea limitelor la legitima apărare. Pentru a ajunge la această concluzie, procurorul a comis o serie de alegații, supoziții și metafore fără nicio acoperire în probatoriu. Marius Iacob susține că „inițial au fost exercitate acte de violență (împingeri) asupra martorului Leordean Vasile-loan de către partea civilă Bocea Mihalache”, deşi nu există în întreg materialul probator nicio urmă de dovadă care să susţină această afirmaţie. Drept dovadă, judecătorii Curţii de Apel Alba au înlăturat circumstanţele atenuante la judecarea cauzei în apel.

Procuror pe post de avocat al apărăriiProcurorii au continuat să-l protejeze pe infractor şi după ce dosarul a ajuns în instanţă. După șapte ani de la comiterea faptei, „activistul” a fost condamnat în instanța de fond pentru tentativă la infracțiunea de omor. Infractorul și-a recunoscut fapta, așa cum a fost ea reținută de procurori, și a primit o condamnare de 3 ani, cu suspendare, limitarea unor drepturi, o perioadă de încercare de 4 ani și obligația de a munci 60 de zile în folosul comunității la Biblioteca Județeană sau la Primăria Hațeg. Parchetul nu a declarat apel în cauză, deși procurorul de ședință la instanța de fond a solicitat o pedeapsă în regim de detenție. Apoi a venit apelul unde alt procuror de şedinţă s-a transformat în cel mai straşnic apărător al inculpatului. Procurorul cerut circumstanţe atenuante pentru inculpat, o pedeapsă cu suspendarea executării şi înlăturarea pedepsei complementare de interdicție a conducerii unui autovehicul, pe motiv că inculpatul nu a mai săvârșit astfel de fapte, adică nu a mai călcat alți oameni cu mașina. În opinia magistratului de la Parchet, pedeapsa cu 60 de zile muncă în folosul comunității la bibliotecă ar fi îndeajuns. Viața unui om a fost iremediabil distrusă și infractorul își poate „deconta” fapta cu o adeverință de la primărie.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button