Intenția guvernului de a introduce conceptul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) poate fi susținută prin intermediul fondurilor europene, grație programului SURE lansat de Comisia Europeană. Mai precis, prin acest program pot fi decontate cheltuielile statelor membre cu anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit, potrivit unui comunicat al lui Hilde Brandl, președintele Organizației Oamenilor de Afaceri liberali din București.
Opțiunea de muncă flexibilă înseamnă reducerea temporară a programului de lucru, iar asta ajută angajații din România, ajută companiile și în final ajută și economia națională.
„Programul de muncă flexibilă înseamnă că angajații se întorc la muncă, însă nu lucrează programul întreg de 8 ore, ci lucrează mai puțin, în funcție de nevoile angajatorului și de posibilitatea de a vinde produsele sau serviciile în piață. Astfel, angajatul poate munci 2, 3, 4 sau 5 ore, în funcție de context și de nevoie. Orele lucrate urmează a fi plătite de angajator, iar restul de până la 8 ore ar urma să fie acoperit de către stat”, arată Brandl.
Proiectul a fost anunțat de premierul Ludovic Orban, iar guvernul realizează acum setul de criterii de acceptare în acest program.
Programul se aplică în Germania de peste 100 de ani dar între timp a fost implementat și în majoritatea statelor europene. Dacă va implementa acest program, România va putea atrage bani europeni suplimentari, iar asta înseamnă că presiunea pe bugetul național va fi una minimă.
Sursa: www.g4media.ro
- Dosarele Epstein: Un document susține că lui Trump i-ar fi fost prezentată o minoră de 14 ani / „Era prea mică pentru a înțelege ce se întâmpla”
Printre mențiunile despre Donald Trump din documentele făcute publice vineri se află și una provenită dintr-un proces deschis în 2020 împotriva moștenitorilor lui Epstein, de către o femeie care a afirmat că a fost racolată de Jeffrey Epstein și Ghislaine Maxwell într-o tabără de vară din Michigan, în 1994, pe când avea 13 ani, scrie, … - Liana Arsenie, judecătoarea promovată de Dragnea, interviu la consiliera Anca Alexandrescu: mafia din justiție și politică strânge rândurile
Apariția publică a judecătoarei Liana Arsenie într-un interviu acordat Ancăi Alexandrescu, consilieră cu un traseu politic bine cunoscut, ridică mai mult decât simple semne de întrebare. Pentru mulți observatori ai vieții publice, momentul pare încă o piesă dintr-un puzzle mai vechi: cel al relațiilor opace dintre politică, justiție și zona de influență mediatică Liana Arsenie … - Discrepanțele sociale cresc: săracii sunt mai săraci, politicienii mai bogați
În România, ruptura dintre cetățeni și clasa politică se adâncește vizibil. În timp ce milioane de oameni își calculează fiecare leu pentru mâncare, căldură și medicamente, politicienii trăiesc tot mai confortabil, protejați de salarii mari, privilegii și rețele de influență. Sărăcia se extinde, iar prosperitatea rămâne concentrată sus. Inflația a erodat veniturile reale, taxarea muncii … - E frig în casele românilor. Sărăcia ține centrala închisă
În România, frigul nu mai este doar o problemă de anotimp, ci una de sărăcie. Pentru sute de mii de familii, centrala termică există, dar rămâne oprită. Nu din economie voluntară, ci din lipsă de bani. Gazul, electricitatea și întreținerea au devenit luxuri, iar căldura, o opțiune pe care mulți nu și-o mai permit. Aceasta … - Ilie Bolojan doar ține discursuri, nu face reformă
România nu duce lipsă de vorbe, ci de fapte. În timp ce problemele structurale se adâncesc, deficit, inflație, birocrație și stat supradimensionat, Bolojan livrează discursuri bine ambalate, fără reforme reale la nivel național. Retorica despre eficiență și tăieri nu ține loc de decizie, iar guvernarea nu se face cu monologuri, ci cu măsuri care dor …
