Prețuri record la energie: România urcă pe primul loc în Uniunea Europeană pe piața spot, pe fondul blocajului din producția internă
Luni, 26 octombrie 2026, România a atins cel mai ridicat nivel al prețului energiei electrice din UE pe piața pentru ziua următoare, înregistrând o cotație de 272,57 euro pentru un megawatt-oră. Deși creșterea de 17% a fost procentual mai temperată față de șocurile tarifare masive din vestul continentului, valoarea absolută plasează țara în fruntea clasamentului comunitar. Această statistică reflectă tranzacțiile bursiere (nu facturile finale ale populației), însă indică o presiune iminentă asupra noilor oferte comerciale și a costurilor pentru mediul de afaceri.
Unda de șoc a scumpirilor în Europa
În timp ce piețele tradițional accesibile din vestul Europei au suferit majorări dramatice – salturi de peste 700% în Germania, Danemarca și Suedia, respectiv de peste 500% în Belgia, Franța și Olanda –, țările din regiune au consemnat valori absolute apropiate de cele ale României. Serbia (stat non-UE) a raportat 284,91 euro/MWh, Ungaria a atins 269,35 euro/MWh, iar Bulgaria 262,40 euro/MWh.
Presiunea gazelor naturale și impactul noilor oferte de iarnă
Cotațiile uriașe ale electricității sunt alimentate direct de scumpirea gazelor naturale, care au atins pragul de 97 de euro/MWh pe bursele europene – maximul înregistrat de la declanșarea crizei energetice din 2022. Analistul economic Adrian Măniuțiu atrage atenția că aceste șocuri se vor propaga rapid în economie. Deși consumatorii casnici beneficiază de schema prețului reglementat, lipsa unei protecții similare pentru companii va genera noi scumpiri ale produselor la raft. Pe piața liberă, noile oferte contractuale pentru iarnă vin deja cu majorări de până la 20% la gaze și între 10% și 30% la electricitate.
Vulnerabilitățile sistemului: Cernavodă oprită și importuri costisitoare
România abordează perioada de iarnă cu un handicap major de producție: reactoarele de la Cernavodă sunt oprite de trei luni, iar o eventuală repornire în luna decembrie este strict condiționată de debitul Dunării, nefiind o dată certă. Cumulând această absență cu scăderea naturală a producției fotovoltaice și lipsa capacităților de stocare, sistemul energetic național va fi forțat să apeleze la importuri extrem de scumpe în orele de vârf.
Soluții de avarie: Stare de criză prelungită și subvenții țintite
În acest context critic, Ministerul Energiei, sub mandatul lui Dumitru Chisăliță, pregătește prelungirea stării de criză și pentru luna noiembrie. Proiectul de hotărâre va oferi operatorului național Transelectrica pârghii excepționale pentru a evita colapsul, cum ar fi interzicerea exporturilor de energie sau limitarea temporară a furnizării către anumiți mari consumatori industriali. Pe termen mediu, experții precum Adrian Măniuțiu subliniază că liberalizarea pieței trebuie gestionată prudent, recomandând renunțarea la plafonarea generalizată – devenită nesustenabilă bugetar – în favoarea unor ajutoare de stat direcționate exclusiv către consumatorii vulnerabili.
