Prețul suveranismului extrem: cum a distrus Karol Nawrocki miracolul economic al Poloniei în doar doi ani. De la „Tigrul Europei” la o economie ținută în viață prin împrumuturi masive
În urmă cu doi ani, Polonia a decis să meargă pe calea suveranistului Karol Nawrocki, iar acum se văd efectele. Dintr-o țară cu o economie într-o ascensiune fulminantă, Polonia se transformă într-o țară care se împrumută masiv și are parte de o retrogradare din partea agențiilor de rating, pentru prima dată în ultimii 24 de ani.
Retrogradarea ratingului Poloniei de către Moody’s, vineri seară, nu a fost o surpriză totală la Varșovia. Rămâne însă o veste proastă. Prin coborârea ratingului la A3, agenția americană se aliniază omoloagelor sale Fitch și S&P, dar retrogradarea este fără precedent în cazul Poloniei în ultimii douăzeci și patru de ani.
Piețele nu au avut, de fapt, nevoie de acest semnal pentru a judeca sever situația financiară a Poloniei. De câteva săptămâni, randamentele obligațiunilor poloneze pe 10 ani depășesc 6%. În UE, doar România stă mai rău.
Vecinii Poloniei se descurcă mai bine. Cehia, indicată drept reper de guvernul polonez, are rezultate net superioare, cu un randament de 5,2%. Chiar și Ungaria, care nu este tocmai cunoscută pentru disciplina sa bugetară și al cărei rating este mai scăzut decât cel al Poloniei, este mai puțin penalizată.
O schimbare spectaculoasă de situație
Acest randament ridicat înseamnă că Polonia se împrumută foarte scump. Costul este important, mai ales pentru o țară care se îndatorează masiv de câțiva ani. În 2027, bugetul Poloniei va înregistra un deficit de peste 6% din PIB pentru al treilea an consecutiv. Este o schimbare spectaculoasă pentru o țară care, înainte de 2020, își administra finanțele publice cu multă responsabilitate.
„Multă vreme am trăit cu ideea că vom găsi întotdeauna bani pentru buget. Acum riscăm să ne lovim de un zid; acesta este cel mai mare risc pentru economia poloneză”, avertizează Marcin Mrowiec, economist la firma Grant Thornton.
Cele mai multe dintre măsurile prevăzute de guvernul lui Donald Tusk pentru echilibrarea finanțelor publice s-au lovit de veto-ul președintelui Republicii. Totuși, chiar dacă ar fi puse în aplicare, ele ar reprezenta doar 10% din efortul necesar pentru reducerea deficitului. Următoarele alegeri, cu rezultat incert, vor avea loc la sfârșitul anului 2027, iar contextul nu este favorabil lansării unui program de austeritate. „Nu văd un plan complex, pe mai mulți ani, care să abordeze cu adevărat această problemă”, continuă economistul. Fără îndoială, agențiile de rating și piețele constată același lucru.
Consiliul fiscal
Aceasta este și opinia Consiliului fiscal, o nouă structură independentă care a formulat o evaluare severă a proiectului de buget pentru 2027. „Acesta prezintă un dezechilibru profund și de durată al finanțelor publice. Guvernul nu profită de conjunctura economică favorabilă pentru a reduce deficitul”, se arată în raport.
Consecința unui deficit mai mare și a creșterii randamentelor la emisiunile de obligațiuni este inevitabilă: o creștere puternică a cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică. Consiliul fiscal estimează că acestea vor ajunge la 3,1% din PIB în 2027, față de 2,6% în 2026. Spre comparație, în Franța acest raport este de 2,4%. Potrivit calculelor din raport, contribuția dobânzilor la noua creștere a deficitului în 2027 este similară cu cea a cheltuielilor pentru apărare. Contrar unei opinii larg răspândite, acestea din urmă reprezintă doar un sfert din creșterea cheltuielilor statului. Prin urmare, încetinirea ritmului cheltuielilor militare nu va însemna o soluție imediată pentru problemele bugetare ale Poloniei.
Un context mondial deteriorat
„Există factori îngrijorători, atât pe plan intern, cât și internațional”, avertizează Marcin Mrowiec.
Situația dificilă din Polonia se suprapune, într-adevăr, peste un context mondial la fel de pesimist. Perspectiva unei noi escaladări în Orientul Mijlociu ar putea prelungi tensiunile asupra lanțurilor de aprovizionare, în special în domeniul energiei, și ar putea accentua tendințele inflaționiste. O asemenea evoluție ar spori presiunea asupra piețelor de obligațiuni, presiune de care Polonia nu ar putea scăpa.
Sursa: LesEchos, în traducerea Rador Radio România
