Guvernul slovac a anunţat joi că respinge „fără echivoc” pactul UE privind migraţia votat miercuri de Parlamentul European, care include o redistribuire obligatorie a migranţilor din statele din prima linie către alte state din UE şi le impune costuri financiare acelor ţări membre ce refuză primirea acestor migranţi, transmite agenţia EFE.
„Slovacia nu este de acord cu principiul unei solidarităţi condiţionate a acceptării obligatorii a migranţilor ilegali pe teritoriul său”, semnalează într-un comunicat Ministerul de Externe slovac.
Pactul UE privind migraţia şi azilul „nu este o soluţie sustenabilă pe termen lung”, iar modul în care este realizată această reformă a politicii europene de azil evidenţiază „importanţa menţinerii dreptului de veto asupra chestiunilor de interes naţional”, menţionează în text ministrul de externe slovac, Juraj Blanar, care îşi manifestă în acest context opoziţia faţă de ideea renunţării la regula unanimităţii în procesul decizional al UE.
Acordul referitor la acest pact a fost însă aprobat de statele membre ale UE în septembrie 2023 prin majoritate calificată, astfel că statele care atunci s-au opus, respectiv Polonia şi Ungaria, nu au putut împiedica adoptarea lui, Slovacia manifestându-şi de asemenea opoziţia ulterior, când Consiliul UE şi Parlamentul European au ajuns în decembrie la un acord asupra reformei politicii europene de azil.
Ministrul de externe slovac consideră de asemenea că migraţia ilegală este o „provocare majoră” care trebuie soluţionată „înainte de toate ţinând cont de interesele suverane ale ţărilor” şi a apreciat că este nevoie în acest sens de „consolidarea frontierelor externe” ale UE şi „să se intervină în ţările de unde este generată migraţia ilegală”, transmite Agerpres.
Polonia și Ungaria au ajuns la un scurt consens în respingerea publică a acordului UE privind migrația, la scurt timp după ce Parlamentul European a aprobat mult așteptata legislație, relatează Politico.
Deputații europeni au aprobat miercuri toate cele 10 texte legislative ale Pactului UE privind azilul și migrația, punând capăt unui blocaj prelungit și deschizând calea unor schimbări ample în politica blocului privind migrația.
Acordul, care a durat ani de zile, este menit să accelereze procesul de azil, să relocalizeze migranții din țările aflate în prima linie și să simplifice procesul de expulzare a solicitanților de azil care nu au fost acceptați.
În timp ce acordul a fost salutat ca fiind istoric de președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, și de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost aspru criticat de unii lideri de state, inclusiv de ONG-uri, alături de eurodeputați de extremă dreapta și de extremă stânga.
Premierul polonez, Donald Tusk, a respins vehement ideea unui mecanism de relocare, care ar transfera migranții din țările aflate în prima linie a frontierei către alte țări membre ale UE, promițând să găsească o modalitate de a scuti Polonia de acest mecanism.
„Vom găsi (…) modalități prin care, chiar dacă acest pact intră în vigoare mai mult sau mai puțin în forma în care a fost votat astăzi în Parlament, vom proteja Polonia de mecanismul de relocare”, a declarat Tusk miercuri reporterilor.
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a atacat, de asemenea, acordul pe rețelele de socializare, numind pactul „un alt cui în sicriul Uniunii Europene”.
