Planul în 15 puncte al lui Trump pentru Iran: O propunere „reciclată” care a eșuat în 2025
Planul în 15 puncte privind Iranul, prezentat de președintele american Donald Trump, este considerat de diplomați drept o reluare a unei propuneri formulate în urmă cu aproape un an, în contextul negocierilor nucleare dintre Statele Unite și Teheran. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, documentul ar avea la bază cadrul propus în mai 2025, înainte ca negocierile să eșueze în urma unor atacuri aeriene israeliene asupra infrastructurii nucleare iraniene, scrie The Guardian.
Informațiile privind conținutul actualizat al planului rămân neclare, iar diplomații apreciază că este puțin probabil ca acesta să includă modificări semnificative față de versiunea anterioară, deja respinsă de partea iraniană. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la seriozitatea eforturilor diplomatice recente sau, alternativ, la intenția administrației americane de a prezenta progrese mai mari decât cele reale.
Trump a susținut că au avut loc discuții „foarte bune și productive” în ultimele zile, însă Iranul a negat existența unor negocieri directe, menționând doar contacte indirecte privind reluarea dialogului. În paralel, partea iraniană a acuzat Washingtonul că încearcă să calmeze piețele financiare prin anunțuri privind amânarea unor eventuale atacuri asupra infrastructurii energetice iraniene.
Planul din 2025 prevedea o serie de măsuri stricte, printre care restricții asupra utilizării fondurilor eliberate în urma ridicării sancțiunilor, eliminarea programului de îmbogățire a uraniului și transferul stocurilor de uraniu în afara Iranului. De asemenea, se propunea dezactivarea completă a instalațiilor nucleare și introducerea unui mecanism de monitorizare internațională, precum și dezvoltarea unui program nuclear civil sub supraveghere externă.
În plus, documentul sugera înființarea unui consorțiu regional de îmbogățire a uraniului, care ar include Iranul și mai multe state din Golf, alături de Statele Unite. Propunerile includeau și restricții privind programul iranian de rachete balistice, precum și limitarea utilizării resurselor financiare pentru scopuri militare.
Între timp, negocierile viitoare ar putea include un cadru mai larg decât cel strict nuclear, incluzând garanții de securitate cerute de Iran, precum promisiuni privind evitarea unor noi atacuri militare. Discuțiile ar putea aborda și securitatea navigației în strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru comerțul global cu energie.
Potrivit unor surse diplomatice, există inițiative pentru organizarea unor discuții găzduite de Pakistan, iar prim-ministrul Shehbaz Sharif a confirmat disponibilitatea țării sale de a facilita dialogul. De asemenea, s-a discutat despre posibila participare a lui JD Vance, perceput ca o voce mai sceptică față de escaladarea conflictului.
Pe fundal, tensiunile dintre Statele Unite și aliații săi din G7 evidențiază divergențe majore privind strategia față de Iran. La o reuniune a miniștrilor de externe ai G7, care va avea loc la Paris, state precum Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, Canada și Japonia și-au exprimat opoziția față de acțiuni militare considerate ilegale sau nejustificate, insistând asupra necesității unui armistițiu înainte de orice intervenție.
Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să participe la aceste discuții, unde subiectul Iranului va fi abordat în contextul mai larg al stabilității regionale și al securității energetice.
Articolul realizat de jurnalistul Patrick Wintour sugerează că, în ciuda inițiativelor diplomatice, perspectivele unui acord rămân incerte, iar complexitatea problemelor în discuție a crescut semnificativ față de rundele anterioare de negocieri. În lipsa unor concesii substanțiale din partea ambelor părți, un eventual acord pare, în prezent, dificil de realizat.
