Partidele sistemului confiscă primăriile: toți șefii vor fi numiți pe durata mandatului primarului
Partidele de la guvernare au găsit cel mai bun prilej pentru a-și instala în funcțiile de conducere numai oamenii lor. Reforma administrativă a Guvernului Bolojan creează numai sinecuri politice
Funcționarii nu vor mai fi inamovibili și instalați pe posturile de conducere pe bază de concurs, pentru că așa-zisa reformă impune numiri politice cu legături directe la vârful acestor partide. Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) protestează față de modificările legislative impuse de actualul guvern, sub pretextul pachetului II de măsuri de austeritate, care va deschide calea politizării totale a primăriilor și a altor instituții publice. Directorii și toți șefii din primării vor fi numiți politic doar pe durata mandatului unui primar. Același tip de „reformă” se mai face și în învățământ, unde a început de anul trecut, dar și la Ministerul Afacerilor Externe, unde vor primi angajare definitivă toți cei detașați pe posturi, dar fără să mai susțină concurs în cadrul instituției.
Legea funcționarului public nr. 56/2004 a fost creată pentru a depolitiza instituțiile statului. Această lege a garantat, până în prezent, corectitudinea ocupării posturilor în aparatul de stat, fără intervenția politicului. Este adevărat că au existat abuzuri și concursuri trucate, pentru ocuparea unor posturi, care nici măcar nu pot fi dovedite, ținând de corupția din sistem, însă exista cel puțin o formulă legală prin care puteau ajunge corect în funcțiile publice și oameni pregătiți în domeniile vizate, câștigând concursurile de angajare.
Una dintre cele mai importante prevederi ale Legii privind statutul funcționarului public a fost, până acum, inamovibilitatea – adică nu putea veni un politician să dea afară un șef de instituție sau orice alt funcționar public, doar pentru că nu era pe linia partidului.
Guvernul Bolojan transpune acum în lege o propunere a Asociației Municipiilor din România și va impune eliminarea acestor principii democratice, introducând numirile politice. FNSA spune că acesta este „un atac major pregătit asupra administrației publice locale, prin politizare masivă”. Federația Națională a Sindicatelor din Administrație atrage atenția opiniei publice asupra unei inițiative scandaloase, periculoase și halucinante pentru stabilitatea funcției publice: Asociația Municipiilor din România propune ca funcțiile publice de conducere din aparatul de specialitate al primarilor – directori generali, adjuncți, directori executivi și șefi de servicii – să fie numite pe durata mandatului primarului aflat în funcție. Această propunere nu reprezintă o reformă, ci o tentativă de transformare a administrației publice locale într-un sistem de sinecuri politice, transmite federația sindicală, subliniind faptul că se urmărește eliminarea oricărei garanții de independență și profesionalism, pentru ca primarii să-și poată numi nestingheriți protejații.
Încălcare a Constituției și a Codului Administrativ
Sindicaliștii arată că printr-o astfel de modificare legislativă se încalcă inclusiv Constituția României, iar actul normativ va fi atacat la Curtea Constituțională, dacă va fi votat în această formă. „În fapt, este o încălcare directă a Constituției României și a Codului Administrativ, care consacră principiile legalității, imparțialității și stabilității în funcția publică. Consecințele vor fi dramatice: subjugarea instituțiilor publice intereselor politice locale; desființarea stabilității funcției publice; transformarea posturilor de conducere în recompense pentru loialitate politică, în detrimentul interesului public. Cei 132.000 de funcționari publici din România nu sunt vinovați pentru deficitul bugetar! Ei nu trebuie sacrificați pe altarul intereselor politice și al clientelei de partid! A condiționa funcțiile publice de conducere de durata mandatului primarului nu este doar o eroare juridică, ci un atac direct la principiile statului de drept. Este transformarea acestor funcții în sinecuri politice, care nu vor servi interesului public sub nicio formă!”, a transmis Bogdan Șchiop, președinte FNSA.
Angajații din primării sunt revoltați de o astfel de intenție a guvernului, mai ales pentru că în acest fel se încurajează corupția, care va fi de neoprit. „Printr-o astfel de modificare se va întâmpla următorul lucru: toți cei care nu sunt oamenii partidului din care face parte primarul vor fi dați afară sau vor fi constrânși să facă politica partidului. Mai grav este că noi știm ce fapte de corupție pot face primarii care până acum au mai putut fi opriți, măcar parțial, de funcționarii cu posturi ocupate corect, prin concurs. Cel mai recent caz este al primarului de la Mangalia, săltat de DNA, pentru care strângea șpăgile chiar șeful Poliției Locale. Așa se va ajunge peste tot în țară”, spune angajatul unei primării.
Ne întoarcem la situația anterioară reformei lui Vasile Lascăr, din 1903
Poliția locală, de altfel, este prima astfel de anomalie introdusă în sistemul public, pentru că este o instituție creată pentru a fi doar în subordinea primarului, nu a Primăriei sau a Consiliului Local. Este exact ceea ce a eliminat Vasile Lascăr, în 1903, când a reușit să facă adevărata reformă a sistemului de siguranță națională, înființând Poliția și desființând aceste structuri pe care aleșii le foloseau în toate faptele de corupție, dar și la alegeri – nu pentru a intimida sau șantaja alegătorii, ci chiar pentru a-i bate, dacă nu votau cu cine trebuia.
În 2023, chiar înainte de pregătirea alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale care urmau, s-a mai încercat modificarea Codului Administrativ, pentru a li se da primarilor puteri sporite în Poliția Locală, deși, conform legii actuale, ei înființează, finanțează și își subordonează această instituție. Exact înainte de campania electorală exista pericolul ca edilii să primească noi atribuții, pe modelul folosit la reglarea statutului polițistului local, deși ei erau chiar cei care ar fi trebuit să fie monitorizați, pentru a nu mitui sau șantaja alegătorii.
Totul s-a făcut pas cu pas, începând din anul 2010, când s-a înființat, prin lege, Poliția Locală, iar până în prezent s-au adăugat noi modificări legislative. În anul 2020, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a produs o modificare de statut a polițistului local care devenea, din fost gardian public, egalul polițistului din MAI, deși mulți dintre angajații din aceste instituții nu au niciun fel de studii sau pregătire pentru a putea fi polițiști. Se discuta, în 2023, despre o încercare de egalizare a statutului polițistului local cu a celui din MAI, iar următorul pas ar fi să se constate că modelul francez – care a stat la baza Legii nr. 155/2010 privind înființarea Poliției Locale – să se aplice și în România, integral, aducând primarii din țara noastră la același nivel cu cei din Franța, unde au și atribuții de șefi ai Poliției.
Deși reforma lui Vasile Lascăr, din 1903, s-a făcut pentru a moderniza statul român, prin eliminarea politizării funcțiilor publice și a ceea ce astăzi se numește descentralizare, a structurilor paralele, în subordinea primarilor, astăzi revenim la toate aceste elemente nocive, iar primarilor li se vor putea da puteri mult mai mari, nu doar peste „poterașii” locali, ci și asupra tuturor directorilor și șefilor din instituții.
În școli se întâmplă deja: directorii pot fi demiși de primari
O „reformă” similară s-a produs și în școli, prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, impusă chiar înainte de alegeri, prin intrarea în vigoare a noii legi și a Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2024.
Noua legislație îi dă mână liberă primarului să demită orice director de școală din subordine, pentru că în lege se specifică „propunerea motivată a autorității publice locale”. Teoretic, măsura a fost introdusă pentru a elimina abuzurile comise de directorii de școli sau slaba gestionare a unităților de învățământ, dar abuzuri mai mari pot fi făcute de primarii care vor să-și subordoneze unitățile de învățământ.
Școala românească ar fi trebuit să se depolitizeze, prin noua legislație, dar noile prevederi agravează problema implicării factorului politic în educație. S-a introdus evaluarea anuală pe care autoritățile publice locale o fac pentru a verifica respectarea contractului și a planului de management administrativ-financiar, în urma căreia primarul și consiliul local pot propune demiterea directorilor de școli. Conform prevederii din ROFUIP 2024, hotărârea finală aparține inspectoratelor școlare județene ISJ/ISMB, dar acolo unde șeful ISJ face parte din același partid cu primarul, directorii vor fi supuși partidului sau vor fi eliminați.
Concursul pentru angajare nu mai e la modă în MAE
Membrii FNSA sunt revoltați de deciziile actualului ministru al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, despre care spun că face angajări politice, în loc să depolitizeze instituția. „În iulie 2025, șefi ai unor oficii consulare au fost desemnați din afara MAE, fără experiență relevantă și prin proceduri netransparente. Acestea sunt numiri strict politice, care ignoră principiile meritocratice. Mai mult, prin proiectul de OUG publicat de Ministerul Muncii pe 19 august 2025, se propune transferul definitiv în MAE al persoanelor detașate – fără concurs, fără selecție transparentă, doar prin ordin ministerial”, anunță FNSA, într-un comunicat de presă.
Sindicaliștii spun că în MAE se fac doar promovări discreționare și se aplică discriminarea salarială. „În locul unui parcurs profesional predictibil și legal, ministrul a ales să favorizeze promovările „excepționale” – bazate pe recomandări subiective, fără criterii obiective de evaluare. În paralel, discriminările salariale din centrala MAE continuă, în ciuda numeroaselor sesizări adresate conducerii. Rezultatul: erodarea încrederii corpului diplomatic și consolidarea favoritismului”, mai transmite federația.
Angajații ministerului se plâng și de modul în care ministrul Oana Țoiu gestionează bugetul MAE, „în contradicție cu discursul public”, după ce luna aceasta s-a decis organizarea Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR) cu participare fizică extinsă în București. „Costurile sunt excesive și nejustificate, mai ales în contextul tăierii unor sporuri pentru angajații care lucrează într-o clădire încadrată la risc seismic ridicat (cu bulină roșie), expuși permanent unor condiții nocive. Organizarea RADR online – așa cum s-a procedat în pandemie – ar fi fost o dovadă de responsabilitate financiară și respect față de angajați”, mai spune FNSA, cerând retragerea prevederilor din proiectul de OUG care legalizează angajările fără concurs în MAE; respectarea cadrului legal și a principiilor de transparență, meritocrație și echitate în gestionarea resurselor umane, precum și eliminarea discriminărilor salariale și clarificarea criteriilor reale care stau la baza numirilor și promovărilor din 2025 și reevaluarea modului în care sunt cheltuite fondurile publice, cu stoparea risipei pe evenimente costisitoare în detrimentul condițiilor de lucru și salariale.
