Octavian Bădescu: A doua zi după Apocalipsă. Scurt îndrumar pentru liderii providențiali

Distribuie acest articol!

I Aspecte organizatorice. Ingredientele prosperității.

Haideți să facem împreună un exercițiu de imaginație. Imaginați-vă un scenariu în care un dezastru nemaiîntâlnit a afectat planeta. Sau continentul. Sau țara. Sau pe tine și pe alții.

Poate fi orice – o invazie extraterestră sau o tiranie ivită de niciunde pe nepusă masa printr-o lovitură aplicată democrației. Sau un război civil.

Ideea de baza e că nu mai ai loc de muncă sau nu mai ai clienți. Instituțiile nu mai funcționează sau nu mai funcționează pentru o anumită parte din populație. Preturile cresc continuu. Sau sunt plafonate artificial și nu mai ai ce cumpără. Lumea e speriată și nu mai știe ce să facă.

Poate că în acest exercițiu de imaginație unii vor să-ți facă rău – fizic sau economic. Realizezi deodată că ești pe cont propriu, responsabil pentru soarta ta și a familiei tale, a copiilor tăi.

Într-un astfel de context, cineva cu mintea clară trebuie să ia inițiativă, să încerce să facă puțină ordine în haos. Poate că daca știi și poți, vă trebui să fii chiar tu, pentru că dacă nu tu, atunci cine, dacă nu acum, atunci când? Teoretic, eficient e să ai grija doar de tine. Dar, dacă nu există o minimă ordine sau dacă nu cooperezi voluntar cu alții, dacă ceilalți sunt îndrumați greșit, vei suferi și tu. Nu poți permite asta, ai o responsabilitate și ești dispus să ți-o asumi.

Acest ghid iți poate servi drept călăuză, cum poți să o iei de la capăt, să reconstriesti mai bine (“build back better”) realmente. Daca știi ceea ce ai de făcut, din ce în ce mai mulți semeni te vor ajuta. Nu ai alta alternativa decât sclavia sau moartea, mai devreme sau mai târziu.

Mai întăi de toate trebuie să înțelegi un lucru, că lumea este formata din trei mari componente:

Pământul, cu resursele sale: teren arabil și construibil, păduri cu lemne, plante, animale, resursele subsolului (minerale, cărbune, gaz), apa, aer, soare, vânt.
Oamenii – cu competentele lor și cu resursele fizice și intelectuale, pentru viitor
Ceea ce au realizat oamenii utilizând natura: bunurile existente, capitalul – toate că rezultat al activității trecute, infrastructura, utilități.
Subzistenta sau bunăstarea sunt individuale și nu depind de stat.

Ci depind de utilitatea individuala, de ceea ce poți face pentru alții, de diviziunea muncii și de anvergura schimburilor în care se angajează oamenii, de economiile pe care le-au făcut sau le fac și de existenta unor “unități de stocare și transport a valorii în timp și spatiu”, care să prezerve.

Pentru că oamenii pot face schimburi prin diferite formule de “barter” sau cu ajutorul unor astfel de unități (“monede”, adică tot mărfuri). Daca nu se angajează în schimburi, individul ajunge să își utilizeze tot timpul pentru a-și procura toate cele necesare, fiind condamnat la o viață austera. Dar nu e cazul să mergem în acest cadru mult mai departe cu explicațiile teoretice.

Pragmatic vorbind, orice intenție de organizare începe cu o baza de date și cu o modalitate de comunicare. Informațiile relevante sunt numele (sau un număr de identificare), tara, orașul, cartierul, email-ul, numărul de telefon, profilul de rețea sociala, plus ce are, ce știe, vrea și poate face persoana, adică cum, când și contra a ce anume poate fi aceasta utila altor oameni. Și începe de asemenea, cu ceea ce are nevoie (bunuri, servicii) acea persoana din partea altor semeni, când și contra a ce contraprestatie (preț).

Ceea ce dețin oamenii că active reprezintă rodul timpului lor (sau al antecesorilor) trecut, ceea ce pot face, de care alții au nevoie, reprezintă utilitatea lor viitoare. Ambele pot servi scopurilor altor oameni, prin urmare pot fi angrenate în schimburi. Timpul, costul de timp este măsură comuna a valorii.

Mai este necesara o baza de date (un CRM), eventual cu un site că extensie, care să faciliteze întâlnirea cererii cu oferta și conturi individuale de acces.

Ce te faci însă când cererea și oferta nu coincid într-un anumit moment? Că schimburile să fie eficiente este necesara și existenta unei “unități de stocare a valorii”. Aceasta poate fi spre exemplu o alta marfa, combustibil sau (separat, eventual combinat) leu, euro, usd, yuan, aur, argint, bitcoin, eth sau o alta “moneda digitala” alternativa (FRC), care să aibă un activ suport la baza și o cantitata limitata prestabilita pentru a reuși să păstreze valoarea, să nu existe inflație. Exista și aceasta alternativa, din fericire necontrolata de nimeni, activul fiind chiar “timpul”, întrucât putem vorbi despre un “stoc total de timp al comunității” și despre “minute convertibile” (cele pe care oamenii sunt dispuși să le obțină – în schimbul unei contraprestatii) de la semenii lor.

Facturile ar putea deveni un lux nenecesar, contravaloarea se încasează cât mai aproape de momentul tranzacției sau la o data agreata de parti. Preturile pot fi chiar mai mici, întrucât nu prea e loc pentru intermediari sau pentru taxe sufocante. Pentru o existenta la nivel de baza, o astfel de organizare poate fi momentan suficienta.

Desigur că, la nevoie, daca situația este complicata și exista oameni care, abuzând de o momentana autoritate formala, decid (spre exemplu) că un anumit medic nu mai are dreptul legal de a lucra, respectivul s-ar putea trece în baza de date că “cidem”, se poate inventa un vocabular propriu al unei altfel de “piețe” a celor care prețuiesc libertatea, dar care sunt împinși forțat către marginalizare. Un restaurant se poate numi și “tnaruatser”, iar exemplele pot continua.

Lucrurile se pot complica un pic atunci când vine vorba de relații care implica instituții uneori necesare, care coexista în societate, dar la care nu ai acces. Vă trebui că oamenii să se descurce pe cât posibil în lipsa lor. De fapt să fie substituite respectivele instituții, funcțiile lor, doar cele de care comunitatea nu se poate lipsi. Nimic nu e imposibil, iar nevoia vă fi cel mai bun profesor.

Începutul e cel mai greu. O comunitate cere resurse pentru a se organiza. Aceste resurse vor trebui alocate de către cei care doresc să participe în comunitate, însă nivelul lor vă fi incomparabil mai mic decât ceea ce solicita instituțiile care, fie au dispărut în cataclism, fie refuza să mai presteze serviciile pentru care încă solicita resursele societății. Alternativa ar fi autoconsumul.

Finanțarea administrării unei “comunități” ar trebui să fie asigurata din “rente”, din “taxe de utilizare”, adică din punerea la dispoziție de către organizator către oameni (clienți) a resurselor, a infrastructurii. Nu din schimburile de bunuri, servicii, timp și know-how pe care le fac oamenii intre ei pe piață.

O comunitate prospera este formata din indivizi prosperi. Iar prosperitatea unei comunități are la baza câteva ingrediente cheie: libertatea, proprietatea privata, piață libera, resursele naturale ale comunității, infrastructura de transport și utilități, unitatea puternica de stocare a valorii, capacitatea de speculare a avantajelor competitive, capacitatea de a realiza produse finite și de a vinde surplusul cu profit și în afara comunității respective, deci implicit costuri mici de producție, costuri mici și limitate de administrare a comunității, buget echilibrat sau excedentar.

Liderii comunitari născuți în aceste împrejurări vor trebui să aibă în vedere că trebuie să gestioneze în prima instanță partea operațională, partea de comunicare cu potențialii participanți și partea de comunicare cu rețeaua și cu alte rețele. Vor trebui să își facă o mica echipa, căreia să îi dea orientare.

Dar toate vor veni cu timpul. Începutul trebuie să așeze la baza construcției o fundație și stâlpi. Adică principiile și structura. Despre o posibila arhitectura organizatorica am vorbit, acum să punctam în partea a 2-a elementele esențiale ale unui prim document principial, în jurul căruia se poate agrega o comunitate care vizează prosperitatea.

ÎI Constituția Bunului Simt. Despre viață, libertate și proprietate

Fiecare om are în toate contextele dreptul exclusiv și integral de a decide cu privire la propria persoană – la corpul și la bunurile deținute în proprietate în procent de 100%, fără alte ingerințe.
Fiecare dintre persoanele care dețîn un bun în coproprietate cu alte persoane au obligația de a contribui la întreținerea și conservarea acestuia, au dreptul exclusiv de a participa la luarea deciziilor cu privire la acel bun proporțional cu mărimea contribuției lor, coproprietarii având libertatea de a-și stabili de comun acord regulile proprii de administrare a bunului, precum și dreptul de a-și înstrăina cota parte deținută oricând consideră că această operațiune e conformă cu interesele proprii.
Nimeni nu poate avea drept de decizie asupra sau cu privire la spațiile/bunurile asupra cărora nu au niciun drept de proprietate, dar asupra cărora li s-a dat de către proprietar un drept de folosință, dar are obligația de a utiliza respectivele spațîi/bunuri în conformitate cu regulile stabilite de proprietar, la costurile de utilizare comunicate de la începutul perioadei de folosință, având însă și dreptul de a opta dacă vă continua să îl utilizeze sau nu.
Niciun terț nu poate stabili singur reguli, comportamente sau restricțîi, în afara cazului în care regulile sau restricțiile se aplică exclusiv pe teritoriile/spațiile care le aparțîn exclusiv acestor terți.
Drepturile și libertățile individuale prevalează în raport cu drepturile și libertățile oricărei structuri asociative, iar drepturile și libertățile structurilor asociative formale sau informale din care fac parte indivizii la nivel local sau profesional prevalează în fața celor ale structurilor neaflate în imediata proximitate a individului.
Organismele de coordonare ale oricărei comunități pot adopta decizii doar în limitele stabilite expres prin mandatul acordat, exclusiv cu privire la bunurile din patrimoniul său, la activitatea să și la cei care îi utilizează bunurile sau serviciile, până la limita drepturilor personale ale celor ce optează să aibă legătură directă, într-un fel sau altul, în diferite ipostaze, cu respectiva organizație.
Absolut toate legile și reglementările apărute, toate programele ulterioare și toate deciziile luate în diferite circumstanțe trebuie să respecte – fără excepțîi – cadrul acestor principii de bun simt.

Niciodată nu știi când distopia și utopia pot deveni realități. Prin urmare – succes!

Octavian Bădescu are 46 de ani, EMBA, absolvent al ASE și al SNSPA.

Antreprenor în sectorul serviciilor și investitor preponderent în domeniul imobiliar, Octavian Bădescu este actualmente (din 2017) International REALTOR (www.bădescu.realestate) și proprietar al companiei de consultanta imobiliara Freedom Group (www.freedomgroup.ro), organizata că societate pe acțiuni și al proiectelor www.romanian.realestate și www.faracomision.ro. A fost desemnat în cadrul Galei Clubul Profesioniștilor în Imobiliare (CPI) că Brokerul Imobiliar al Anului 2018, nou intrat în piață.

Octavian Bădescu și-a demarat cariera că profesor la o scoală post-liceala de profil economic, susținând timp de 3 ani cursuri de finanțe, marketing și management organizațional.

Ulterior, de-a lungul timpului (2002 – 2017) Octavian Bădescu a fost implicat că fondator și manager în diferite proiecte antreprenoriale în sectorul serviciilor, în domenii precum cel de curierat, de cercetare de piață și de marketing direct, cele mai relevante fiind Sameday Courier și Retailplus Eastern Europe – companii la care și-a vândut ulterior participațiile către Emag, respectiv către o companie aparținând grupului Nielsen. A fost creator al produsului Lokko – o aplicație mobila și un sistem de management al comenzilor – integrat la momentul exit-ului în Sameday Courier, produs care a obținut premiul „Inovația anului” în cadrul a doua gale – de e-commerce și de curierat.

Pentru o perioada a fost implicat în proiectul denumit generic “management privat la companii de stat” la Compania Națională Posta Romana că director al PrioriPost (2013), apoi că membru în Consiliul de Administrație a SC Electrocentrale București SĂ (2016).

În 2020 a candidat că independent pentru poziția de Primar General al Municipiului București.

Susținător entuziast al proprietății private, al virtutiilor pieței libere și al libertății în ansamblu, preocupat de implicare în evoluția societății în general și de optimizarea gestionarii resurselor publice în particular, a publicat de-a lungul timpului peste 100 de articole – puncte de vedere pe teme imobiliare, antreprenoriale, manageriale, economice, sociale și politice și s-a implicat activ în diferite proiecte legate cu precădere de antreprenoriat și de formarea tinerilor, în parteneriat cu Fundația „Romanian Business Leaders”.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: