O judecătoare atrage atenția lui Dîncu că apărarea țării nu e ceva pe care MApN o poate tranzacționa imobiliar

Cum a picat afacerea imobiliară ticluită de Vasile Dîncu, a relocării unuia dintre radarele NATO, care apără baza de la Deveselu, ca să se poată construi nederanjat un depozit Lidl. Publicăm motivarea instanței, care marchează o premieră în justiția noastră, cel puțin din cazurile devenite cunoscute publicului.

„Interesul vătămat nu aparţine numai reclamantului care s-a considerat vătămat prin emiterea actului ce face obiectul cererii de anulare, ci se constată că vătămarea invocată s-a raportat la un interes public”, a susținut judecătoarea Florica Dudu în motivarea deciziei de respingere a înțelegerii extrajudiciare dintre MApN și Lidl.

Este vorba despre procesul 3706/63/2022, aflat pe rol la Tribunalul Dolj, în care Armata a solicitat în instanță anularea autorizației de construcție a depozitului supermarketului german. După negocieri, MApN a fost de acord cu „relocarea” radarului NATO de la Cârcea pentru ca Lidl să poată continua lucrările de înălțare la 20 de metri pentru depozit. 

Avocat: Capacitatea de apărare a țării nu aparține MApN „Tranzacțiile judiciare se pot încheia numai cu privire la drepturi de care părțile pot dispune. Or, instanța de judecată a constatat că vătămarea invocată de MApN atunci când a solicitat anularea autorizației de construire a depozitului Lidl de la Cârcea se referă la un interes public, legat de afectarea semnificativă a funcționării unor echipamente militare, deci a capacității de apărare a țării”, a explicat, pentru Libertatea, motivarea un avocat, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Altfel exprimat, Armata apără țara, dar dreptul de a fi apărat e al fiecărui cetățean. MApN reprezintă doar una dintre entitățile statale care se preocupă de protecția dreptului, nu e deținătorul dreptului. „Interesul public vătămat” la care face referire judecătoarea Dudu este cel „la care legea specială prevede derogări de la principiul disponibilităţii, sens în care sunt şi prevederile art. 28 alin. ( 3) din Legea nr. 554/2204 a contenciosului administrativ, ori dacă partea nu poate renunţa la judecarea unei acţiuni prin care se urmăreşte ocrotirea unui interes public, în mod asemănător nu poate încheia un act de dispoziţie cum este contractul de tranzacţie judiciară, care ar avea ca efect menţinerea în ordinea juridică a actului administrativ considerat nelegal”.

În termeni profani, într-un proces penal, partea agresată poate renunța la pretențiile materiale, dar Parchetul continuă investigațiile în numele protejării interesului public, pentru că un potențial agresor e un pericol și pentru alți oameni. La fel, spune judecătoarea din acest dosar de contencios administrativ, dacă dreptul afectat aparține publicului, un minister nu poate opri procesul. Procesul privind legalitatea autorizațiilor și a construcției de la Cârcea continuă, următorul termen fiind stabilit pe 18 octombrie.