Numărul insolvențelor în România a atins cel mai ridicat nivel din 2018. Creștere masivă în rândul marilor companii
Economia României înregistrează în 2026 cel mai sever val de falimente din ultimii opt ani, marcând o schimbare dramatică de paradigmă: vulnerabilitatea s-a mutat de la firmele mici și mijlocii către marii jucători de pe piață. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) și analizate de CITR, peste 5.250 de companii au declanșat procedura de insolvență în primele nouă luni ale anului, reprezentând o creștere de 11,7% comparativ cu perioada similară din 2025.
Marile companii, în prima linie a crizei economice
Între ianuarie și septembrie 2026, numărul insolvențelor a urcat la 5.250, față de 4.698 în anul precedent. Cu toate acestea, adevărata undă de șoc se observă în structura companiilor afectate. Firmele cu active de peste un milion de euro intrate în incapacitate de plată au înregistrat un avans de 65% (de la 86 la 142 de cazuri). Situația este și mai critică în segmentul companiilor cu active ce depășesc patru milioane de euro, unde numărul procedurilor a explodat cu 141% (de la 17 la 41). Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR, explică această schimbare de traiectorie: „Anul trecut spuneam că se închide cortina pentru companiile zombie, iar datele din 2026 arată că presiunea a urcat la companiile mari. Totalul insolvențelor crește moderat, dar numărul companiilor cu active de peste 4 milioane de euro intrate în procedură este mai mult decât dublu, iar aici se schimbă natura riscului”. Principalele semnale de alarmă rămân contracția marjelor de profit, gradul ridicat de îndatorare și explozia restanțelor către furnizori.
Agricultura și construcțiile, principalele motoare ale prăbușirii
La nivel sectorial, creșterea este susținută aproape exclusiv de două domenii vitale: agricultura și construcțiile, care au generat împreună aproximativ 190 din cele 550 de proceduri suplimentare față de 2025. În agricultură, insolvențele au urcat fulminant cu 52,5%, pe fondul unei deteriorări accelerate a finanțelor. Rata creditelor neperformante în acest sector a sărit de la 2,7% (octombrie 2024) la un nivel alarmant de 9,8% (martie 2026). Sectorul construcțiilor urmează aceeași pantă descendentă, cu o creștere a insolvențelor de peste 10%, depășind borna de 1.000 de companii intrate în procedură în primele trei trimestre. Singurele sectoare care au raportat ușoare contracții ale numărului de falimente (5-6%) sunt comerțul și industria prelucrătoare.
Harta falimentelor: Moldova resimte cel mai dur șocul macroeconomic
Din punct de vedere teritorial, regiunea Nord-Est a încasat cea mai puternică lovitură, raportând o creștere a insolvențelor de 21,8%. Județul Vaslui și-a dublat numărul de proceduri, urmat de Bacău (+48,5%) și Suceava (+42,1%). Avansuri majore ale incapacității de plată s-au înregistrat și în Bistrița-Năsăud (+77,6%), Vrancea (+69%), Arad (+41,2%), Brașov (+37,8%) și Hunedoara (+30,8%). La polul opus, regiunea Nord-Vest a reușit o scădere de 5,7%, susținută de județe precum Sălaj (-41,4%), Cluj (-15,2%) și Bihor (-11,9%). Bucureștiul continuă să concentreze cel mai mare volum de insolvențe (aproximativ 18% din total, cu peste 860 de cazuri), deși ritmul de creștere în Capitală a fost de doar 4,1%, sub media națională.
Efectul de domino: Cum trage un faliment uriaș zeci de furnizori în prăpastie
Intrarea în insolvență a marilor corporații declanșează o reacție în lanț extrem de periculoasă. Economia României este puternic dependentă de creditul comercial – furnizorii livrează marfa și așteaptă plata la termene îndelungate. Când un jucător major intră în incapacitate de plată, furnizorii săi, de regulă firme cu lichidități și capitalizare reduse, sunt trași automat în prăpastie. „Pentru companiile încă viabile, momentul intervenției decide cât se mai poate salva”, a subliniat reprezentantul CITR, avertizând asupra riscului de contaminare sistemică.
Contracția consumului, lovitura de grație
Acest tablou sumbru este agravat de o frânare bruscă a consumului intern. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 5% în primele opt luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Deși luna august a adus o infimă corecție pozitivă (+0,1% pe seria ajustată față de august 2025), presiunea pe fluxurile de numerar rămâne imensă. Companiile se confruntă cu venituri în scădere, în timp ce costurile fixe – chirii, salarii, materii prime, rate bancare – rămân neclintite, transformând rapid criza de lichiditate într-un faliment iminent.
Sursa: puterea.ro
