Uniunea Europeană trebuie să-şi reformeze în mod radical modul în care operează, astfel încât să se comporte ca un singur stat pentru a face faţă provocărilor uriaşe pe care le întâmpină, a declarat marţi, în Parlamentul European, fostul preşedinte neomarxist al Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, potrivit agenţiei de presă ANSA.
Yes, Mario Draghi is right — united, we can revive Europe’s innovative spirit. And we’re ready to make it happen. pic.twitter.com/zg5XJOtEVn— European Democrats (@democrats_eu) February 18, 2025
”Este tot mai clar că trebuie să acţionăm tot mai mult ca şi cum am fi un singur stat pentru a depăşi provocările UE”, a spus Draghi, care în 2024 a prezentat un raport solicitat de Comisia Europeană referitor la strategia de creştere a competitivităţii europene.
”Complexitatea răspunsului ce implică cercetarea, industria, comerţul şi finanţele va presupune un grad fără precedent de coordonare între toţi actorii: guverne şi parlamente naţionale, Comisia şi Parlamentul European. Răspunsul la noua situaţie din jurul UE trebuie să fie rapid, pentru că timpul nu este de partea noastră, cu economia europeană stagnând în timp ce o mare parte a lumii este în creştere. El trebuie să fie pe măsura provocărilor şi concentrat pe sectoarele care vor stimula creşterea.
Viteza, amploarea şi intensitatea vor fi esenţiale. Trebuie să depăşim barierele interne, să standardizăm, armonizăm şi simplificăm reglementările naţionale şi să promovăm o piaţă a capitalurilor bazată pe mai multă echitate”, a afirmat fostul premier italian, relatează Agerpres.
European Parliamentary Week 2025 takes place this week
Mario DRAGHI, former Italian Prime Minister and former President of the @ecb gave the keynote speech this morning
The live replay????️ is available here: https://t.co/q8ZFqBVgYu pic.twitter.com/m2SClri8Fa— European Parliament Audiovisual Service (@europarlAV) February 18, 2025
Despre raportul Draghi
Raportul Draghi, publicat în 9 septembrie anul trecut, arată că Uniunea Europeană are nevoie de o politică industrială mult mai coordonată, de adoptarea mai rapidă a deciziilor şi de investiţii masive dacă vrea să menţină ritmul, din punct de vedere economic, cu Statele Unite şi China.
Documentul, ce are 400 de pagini, menţionează că UE are nevoie de investiţii suplimentare de 750 – 800 miliarde de euro pe an, de până la 5% din PIB – un nivel mult mai ridicat chiar şi faţă de 1-2% din planul Marshall pentru reconstrucţia Europei după Al Doilea Război Mondial.
Nivelurile diferite de subvenţii în statele membre afectează piaţa unică europeană, fragmentarea limitează nivelul necesar pentru a concura la nivel global, iar procesul de luare a deciziilor din cadrul UE este complex şi lent.
O altă concluzie a raportului este că UE trebuie să stimuleze inovarea şi să reducă preţurile energiei, în timp ce continuă decarbonizarea. De asemenea, este nevoie de reducerea dependenţei de alte state, în special China, pentru mineralele esenţiale, şi de sporirea investiţiilor în apărare, mai indică raportul Draghi.
Contextul declarațiilor lui Draghi
Aproximativ zece lideri ai unor ţări europene-cheie,între care britanicul Keir Starmer, polonezul Donald Tusk şi italianca Giorgia Meloni, s-au reunit la Paris, invitaţi de către Emmanuel Macron, împreună cu conducătorii UE şi NATO, pentru a discuta despre atitudinea pe care să o adopte împotriva deciziei lui Donald Trump de a dialoga cu Vladimir Putin despre viitorul Ucrainei.
Vineri, într-un discurs diatribă împotriva Europei, la Conferinţa Securităţii de la munchen (MSC), cu o săptămâna înaintea alegerilor din Germania, vicepreşedintele american J.D. Vance le-a cerut partidelor politice, dar mai ales dreptei clasice, să nu mai ostracizeze extrema dreaptă. ”Nu există loc de firewall-uri”, a tunat el, înfuriind Guvernul german.
Vicepreşedintele francez al Comisiei Europene Stéphane Séjourné, comisarul european însărcinat cu Strategia Industrială Stéphane Séjourné, declară că i-a fost ”ruşine pentru americani” să audă discursul despre Europa al vicepreşedintelui american J.D. Vance de vineri, relatează AFP, informează News.ro.
Fostul ministru francez de Externe a fost ministru însărcinat cu Europa şi al Afacerilor externe în Guvernul lui Gabriel Attal.
”Dacă m-aţi fi invitat acum două zile, poate că v-aş fi vorbit despre discursul vicepreşedintelui american, despre ruşinea pe care am simţit-o pentru americani din cauza înjunghierii în spate a modelului european în acest discurs”, a declarat luni comisarul european, la inaugurarea Casei Întreprinderilor din Franţa a Medef în centrul Bruxellesului.
”Vicepreşedintele american preferă să se întâlnească mai degrabă cu preşedinta AfD (extremă dreapta) decât cu cancelarul german, iar acesta este un subiect (…) existenţial pentru europeni”, a declarat Séjourné.
”Mă invitaţi azi (luni)”, a continuat Séjourné, ”şi al putea să vă dau de asemenea elemente pozitive despre răspunsul europenilor şi reuniunea din această seară la Paris pentru a reflecta la viitorul instituţiilor noastre (…), garanţiilor noastre de securitate în anii următori, într-o formă de cenaclu care aproape că seamănă unui Consiliu de Securitate european, în tot cazul poate premisele unui Consiliu de Securitate european. Putem visa”, a conchis el.
