Un proiect propus de Ministerul Dezvoltării prevede transformarea unor localități din Ilfov, precum Chiajna, Bragadiru și Popești-Leordeni, în municipii, dar și retrogradarea a aproape 150 de orașe la rang de comună. Deși schimbările sunt justificate prin criterii de populație, ele riscă să aducă locuitorilor mai degrabă taxe mai mari decât servicii publice la standard urban.
Guvernul ia în calcul o modificare amplă a clasificării administrativ-teritoriale, care ar putea schimba statutul a sute de localități din România. Potrivit proiectului propus de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, comunele Chiajna, Bragadiru și Popești-Leordeni ar urma să devină municipii, fiecare având peste 40.000 de locuitori. În același timp, aproape 150 de orașe din țară ar putea fi retrogradate la rang de comună, pe motiv că nu mai îndeplinesc criteriile actuale de populație.
Problema semnalată de numeroși locuitori este însă ruptura dintre statutul administrativ și realitatea din teren. În multe dintre aceste localități din Ilfov, condițiile rămân apropiate de cele rurale: infrastructură deficitară, trafic sufocant, lipsa transportului public eficient, rețele de utilități incomplete, puține școli și grădinițe de stat. Cu toate acestea, schimbarea statutului în municipiu ar putea însemna automat taxe și impozite mai mari, fără garanția unor investiții reale care să îmbunătățească viața de zi cu zi.
Conform propunerilor Ministerului Dezvoltării, pragul minim de populație pentru municipii ar urma să scadă de la 40.000 la 25.000 de locuitori, iar pentru orașe de la 10.000 la 7.000. Criticii proiectului susțin că această recalibrare a criteriilor riscă să transforme reforma administrativă într-una strict fiscală. De exemplu, impozitul pentru un teren intravilan este semnificativ mai mare într-un municipiu decât într-o comună, ceea ce ar pune o presiune suplimentară pe bugetele familiilor, fără beneficii vizibile imediate.
Dacă proiectul va fi aprobat de Guvern și ulterior de Parlament, schimbările ar putea intra în vigoare în cadrul unui pachet mai amplu de reformă a administrației publice locale. Până atunci, rămâne întrebarea esențială pentru cetățeni: vor primi servicii și infrastructură la nivel de oraș sau doar facturi și impozite mai mari? În lipsa unor investiții clare și a unui calendar asumat, riscul este ca noile „municipii” să rămână doar o etichetă administrativă, cu condiții de sat și taxe de oraș.
