Președintele României să întâlnește cu liderii statelor care fac parte din Formatul București 9, unde pe lângă pregătirea agendei NATO, o atenție deosebită e reprezentată de situația din Republica Moldova.
„Președintele României, Klaus Iohannis, va participa marți, 6 iunie 2023, la Bratislava, Republica Slovacă, la Summitul Formatului București 9 (B9), pe care îl va coprezida alături de Președintele Republicii Slovace, Zuzana Čaputová, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda. La eveniment va participa, de asemenea, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg. Reuniunea la vârf a statelor din Formatul București 9 se desfășoară cu aproximativ o lună înaintea Summitului NATO de la Vilnius și va oferi prilejul unui schimb aprofundat de opinii cu privire la prioritățile de pe agenda aliată și obiectivele majore, cu accent pe consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, precum și pe intensificarea cooperării cu Ucraina”, arată un comunicat al Administrației Prezidențiale.
Progresele Alianței și situația din Republica Moldova
„Agenda discuțiilor va viza evaluarea progresului realizat în implementarea deciziilor aliate adoptate în cadrul Summitului NATO de la Madrid, inclusiv în ceea ce privește angajamentele de investiții și cheltuieli pentru apărare, precum și sprijinul acordat Ucrainei în susținerea aspirațiilor sale euroatlantice. O atenție specială va fi acordată și partenerilor vulnerabili din regiune, precum Republica Moldova, care se confruntă cu provocări crescute de securitate”, mai arată sursa citată.
Programul oficial arată că declarațiile de presă comune ale șefilor de stat participanți la Summitul Format B9 vor avea loc de la ora 12.00.
Consecințele războiului rus dus împotriva Ucrainei
Duminică, Klaus Iohannis a vorbit de consecințele războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, cu ocazia primirii unui nou premiu din partea unei organizații germane.
„Niciunul dintre noi, cei prezenți astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanșată la 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive și grave ale drepturilor omului și crime de război, care trebuie să fie pedepsite. Asistăm, din păcate, la unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului: strămutarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia. Trebuie stopate practicile de transfer forțat ilegal și deportare pe care le desfășoară în prezent Federația Rusă împotriva populației ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile și casele lor”, a afirmat Klaus Iohannis.
„România și românii au fost alături de Ucraina și de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Așa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consistent și multidimensional vecinilor noștri ucraineni greu încercați de acest război nedrept. Acționăm pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar și prin folosirea instrumentelor dreptului internațional. Susținem tragerea la răspundere a reprezentanților puterii ocupante care au comis crime internaționale în teritoriile invadate”, a mai punctat președintele.
„Am mobilizat resurse instituționale și financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiați ucraineni care au trecut frontierele ţării noastre. În prezent, avem aproape 100.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22.000 de copii. România a fost și este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiații ucraineni, punând la dispoziție resurse și servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistență medicală, la educație, la piața muncii și la transportul public”, a mai afirmat șeful statului.
