Judecătorul CCR aflat în proces cu avocata mafiei: Un demers juridic care are ca scop blocarea eliminării pensiilor speciale

Dacian Dragoș, judecător CCR contestat de o avocată membră a AUR la Curtea de Apel București, a explicat, într-un interviu pentru Cotidianul, că are experiența profesională necesară. El susține că demersul avocatei, altfel legitim și democratic, vine într-un context sensibil. CCR tocmai dezbate soarta pensiilor speciale ale magistraților. „Prin utilizarea sa strategică în această situație particulară, (n.r. demersul din instanță) tinde în fapt la șubrezirea ori perturbarea activității Curții Constituționale, pilon fundamental al democrației constituționale și al statului de drept.”

Cotidianul: Cum vă apărați în fața plângerii avocatei Silvia Uscov care vă acuză că nu aveți 18 ani de experiență juridică?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Observ ca CV-ul meu a fost citit incomplet, părtinitor sau interpretat în mod eronat. Sunt convins că decretul de numire este legal deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru judecător constituțional.

Astfel, potrivit art. 143 din Constituție „Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Din analiza textului constituțional, rezultă că vechimea poate fi constituită fie din una din cele doua activități, fie dintr-o combinație dintre cele două („sau”).

Mai mult, Decizia CCR 344/2025 pronunțată cu privire la cazul judecătorului Mihai Busuioc, a constatat că îndeplinirea condiției obiectiv-formale referitoare la „vechimea de cel puțin 18 ani în activitatea juridică” presupune de fapt îndeplinirea condiției de vechime în specialitatea studiilor juridice de peste 18 ani.

Este mai mult decât evident că îndeplinesc această condiție, deoarece toata activitatea mea este în specialitatea studiilor juridice.

Din CV-ul meu extins rezultă că am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic și experiență de peste 23 de ani în activități juridice în accepțiunea confirmată deja de CCR.

Dacian Dragoș, despre acuzația că a predat Drept la Facultatea de Științe Politice
Cotidianul: Cum răspundeți acuzației că nu ați predat Dreptul la o universitate cu profil juridic, ci la Facultatea de Științe Politice, așa că această perioadă nu poate fi luată în calcul?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Este o interpretare personală a condiției constituționale de către doamna avocat, care sper să fie invalidată de instanță. Practica CCR de până acum îmi dă de asemenea dreptate.

Textul constituțional (art.143) nu face distincția între vechime la Facultatea de Drept sau altă facultate. Condiția impusă de text este vechime în domeniul juridic, fiind irelevant modul de organizare a acestor cursuri de drept în cadrul unei universități.

Condiția impusă de textul constituțional este ca persoana vizată pentru numirea în funcția de judecător al Curții Constituționale să aibă experiență în drept. Eu am atât vechime în predarea de cursuri de Drept, cât și vechime în activități juridice (în practică), sunt recunoscut ca profesor de Drept și practician al Dreptului atât în țară, cât și în străinatate. CV-ul meu extins poate fi consultat în acest sens.

Dacian Dragoș, judecător CCR: Contestațiile „pot conduce la incapacitatea funcțională a autorității constituționale, tocmai într-un moment de maximă importanță instituțională”
Cotidianul: Cum calificați demersul doamnei avocat Silvia Uscov, la șase luni de la momentul numirii dvs.?

Dacian Dragoș, judecător CCR: De neînțeles, atâta vreme cât orice “urgență” de a-mi contesta numirea s-ar fi putut argumenta în primele săptămâni de la numire, nu la șase luni de activitate.

Cotidianul: Vedeți vreo miză a acestei plângeri legată de deliberările de la Curtea Constituțională privind pensiile speciale ale magistraților?

Dacian Dragoș, judecător CCR: Contestările punctuale, formulate în contencios administrativ, ale unor acte de numire în funcție a judecătorilor Curții Constituționale, întreprinse în perioada unei analize extinse asupra constituționalității modificărilor legislative privind pensiile magistraților, pot conduce la incapacitatea funcțională a autorității constituționale, tocmai într-un moment de maximă importanță instituțională.

În acest context, apreciez că asistăm la o instrumentalizare a unui demers juridic, în sine legitim și democratic, acela al contestării în instanță a unor acte administrative – care, prin utilizarea sa strategică în această situație particulară, tinde în fapt la șubrezirea ori perturbarea activității Curții Constituționale, pilon fundamental al democrației constituționale și al statului de drept.