Jaful de la Mangalia: Cum a ajuns un șantier strategic să fie preluat de o firmă de apartament din Mediaș sub semnăturile miniștrilor Darău și Miruță (USR)
Un document cu potențial exploziv privind litigiul dintre Damen Shipyards Group Olanda și statul român a aterizat săptămâna trecută direct pe birourile Guvernului și ale principalelor structuri de forță. Dosarul detonează o adevărată bombă instituțională, expunând o caracatiță uriașă de interese obscure, ale cărei tentacule au provocat prejudicii catastrofale economiei naționale prin devalizarea și sabotarea Șantierului Naval Mangalia.
Ițele acestui jaf capătă contururi clare. Așa cum a semnalat recent publicația PUTEREA, tranzacția halucinantă prin care șantierul a fost vândut peste noapte unui presupus „mare investitor german” ascunde, de fapt, o escrocherie de proporții. În realitate, „salvatorul” strategic străin este o simplă firmă obscură de apartament, înregistrată în Mediaș. Această inginerie financiară care a îngropat un obiectiv strategic al României poartă semnăturile a doi demnitari USR: miniștrii Irineu Darău și Radu Miruță, considerați arhitecții din umbră ai acestei vânzări de fațadă.
În continuare, PUTEREA prezintă în exclusivitate dedesubturile disputei internaționale care a dinamitat acest parteneriat strategic.
Scânteia rupturii: Legea 187/2023
Prăbușirea parteneriatului Damen-România oferă un studiu de caz clar despre impactul ingerințelor politice în contractele comerciale majore. Declanșatorul direct al acestei rupturi a fost adoptarea Legii 187/2023, intrată în vigoare în iunie 2023. Actul normativ a modificat cadrul legal al întreprinderilor de stat (OUG 109/2011).
Înțelegerea inițială din 2018 îi asigura companiei olandeze Damen controlul operațional și managerial asupra șantierului de la Mangalia, deși deținea doar un pachet minoritar de acțiuni (49%). Acest control fusese garantat printr-o excepție legală clară (OUG 73/2018). Prin noua Lege 187/2023, aplicabilă tuturor companiilor de stat, această excepție a fost radiată, anulând astfel baza legală pe care se fundamenta managementul olandez.
Deși Guvernul a justificat modificarea legislativă drept o aliniere necesară la standardele OCDE (parte a angajamentelor PNRR), Damen a catalogat mișcarea drept o încălcare unilaterală a contractului. Fără controlul decizional asumat la semnarea actelor, olandezii au considerat parteneriatul nul, decizând să ceară rezilierea și despăgubiri masive.
Rolul fostului ministru Florin Spătaru
Documentul informativ trimis instituțiilor statului evidențiază rolul-cheie jucat de Florin Spătaru, fost ministru al Economiei (2021). Spătaru cunoștea din interior situația, activând anterior ca director atât la Damen Galați, cât și la Damen Mangalia. În ianuarie 2023, chiar înainte de escaladarea totală a conflictului, acesta declarase public că Guvernul nu va tolera concedieri la Mangalia și a somat șantierul să devină profitabil până în 2024, prevalându-se de forța statului ca acționar majoritar.
Damen susține că a avertizat din timp autoritățile de la București cu privire la efectele nocive ale noii legi și a cerut identificarea unei soluții, însă nu a primit niciun răspuns. Ca reacție, în iulie 2023, compania a notificat oficial statul român privind încălcarea contractului, iar în aprilie 2024 a declanșat procedura de arbitraj internațional la Centrul Internațional de Arbitraj de la Viena (VIAC).
Miza de jumătate de miliard de euro și capcana datoriilor
Pretențiile financiare ale companiei Damen se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro. Această sumă astronomică nu reprezintă doar daune pentru rezilierea contractului, ci și recuperarea împrumuturilor (circa 160 de milioane de euro) pe care grupul le-a acordat șantierului pentru modernizare și menținerea activității după preluarea managementului din 2018.
Împins în corzi financiare, șantierul a intrat oficial în insolvență în iunie 2024, la solicitarea Damen, decizia fiind pronunțată de o instanță din Constanța. La ora actuală, Damen este creditorul dominant, controlând peste 90% din masa credală (aproape 400 de milioane de euro revendicate), poziție din care poate dicta viitorul procedurii de restructurare sau lichidare.
Contraofensiva României: Acuzații de deturnare de fonduri și „datorii fictive”
Statul român nu a cedat fără luptă. În iulie 2025, autoritățile au acuzat oficial compania Damen de devalizarea a 55 de milioane de euro prin operațiuni ilegale. Acuzația principală este că Damen a umflat artificial datoriile șantierului de la Mangalia prin emiterea de facturi supraevaluate sau fictive către propriile filiale din Olanda, Polonia și Galați. Aceste servicii „intragrup” au vizat managementul documentelor, consultanță, servicii IT și HR.
Conform statului român, aceste manevre au sifonat banii șantierului, i-au grăbit falimentul și i-au oferit companiei olandeze statutul dominant în procedurile de insolvență. ANAF a intervenit, susținând în instanță că aceste facturări au încălcat flagrant regulile privind prețurile de transfer (menite să oprească externalizarea profiturilor de către multinaționale). Totodată, statul acuză Damen că ar fi numit un administrator judiciar loial, blocând formarea unui comitet de audit independent format din restul creditorilor.
Damen a negat vehement orice acuză, declarând că toate auditurile anuale au fost curate, împrumuturile au fost vitale pentru supraviețuirea șantierului, iar serviciile prestate s-au realizat la prețuri corecte pe piață. Olandezii dau vina pe condițiile de piață și pe Guvernul român.
Consecințe militare catastrofale: România, fără protecție la Marea Neagră
Prăbușirea parteneriatului are consecințe dramatice pentru securitatea națională. Marina Română a rămas descoperită pe Flancul Estic. Această criză se suprapune cu anularea, în august 2023, a contractului de 1,2 miliarde de euro cu Naval Group (Franța) pentru construcția a patru corvete multi-misiune Gowind. Damen se clasase pe locul doi la acea licitație, dar Ministerul Apărării a declarat că nu dispune de buget pentru a le oferi contractul după anularea înțelegerii cu francezii.
În plin conflict regional, România se vede lipsită de platformele esențiale pentru războiul antisubmarin, supraveghere maritimă și protejarea intereselor economice strategice, cum este exploatarea de gaze Neptun Deep.
Cine vrea să cumpere Șantierul Mangalia?
În ciuda insolvenței, șantierul de la Marea Neagră atrage atenția marilor jucători globali. Documentul guvernamental indică interesul major a doi coloși internaționali.
Pe de o parte, grupul italo-elvețian Mediterranean Shipping Company (MSC), unul dintre liderii mondiali în logistică și croaziere, a notificat Guvernul (inclusiv printr-o scrisoare din aprilie 2025 asumată de CEO-ul MSC Shipmanagement Limited, Prabhat Jha) că dorește să preia managementul pentru a construi la Mangalia nave de croazieră și Ro-Ro.
De cealaltă parte, compania turcă Desan negociază închirierea facilităților șantierului și preluarea forței de muncă. Ministerul Economiei poartă discuții avansate pentru a salva activitatea și locurile de muncă într-unul dintre cele mai importante obiective industriale ale României.
