JAF la TAROM: Fostul director acuză decizii care pot duce compania la faliment, iar un fost pilot vorbește despre dispariția unor sume uriașe

Tensiunile din jurul TAROM se amplifică, după ce fostul director interimar al companiei susține că a refuzat mandatul de director general pentru că nu a vrut să își asume decizii care, în opinia sa, pun în pericol viitorul operatorului aerian. În același timp, un fost pilot lansează acuzații grave privind situația financiară a companiei.

Fostul director spune că a refuzat mandatul pentru a nu gira decizii care ar afecta compania

TAROM se află în etapa finală a implementării planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, proces care trebuie încheiat până în decembrie 2026.

Bogdan Costaș a declarat că nu a fost demis, ci a ales să nu preia mandatul de director general, deși câștigase concursul organizat pentru ocuparea funcției.

Acesta a precizat că, după aproximativ o lună de negocieri cu Consiliul de Administrație și pe fondul deteriorării dialogului instituțional cu Ministerul Transporturilor, a decis să se retragă.

„Ca director general am decis să refuz mandatul deoarece nu puteam fi părtaș la o direcție managerială și instituțională care compromite viitorul companiei naționale.

Am participat la un concurs de selecție a directorului general, am câștigat, am fost desemnat de Consiliul de Administrație câștigătorul acelui concurs, am fost notificat, am primit un draft de contract, am negociat timp de o lună, timp în care nu am ajuns la nicio concluzie cu CA, mai mult dialogul instituțional cu Ministerul Transporturilor s-a deteriorat și am decis pe 17 iulie să informez Consiliul de Administrație că refuz preluarea mandatului pentru că nu pot gira pe viitor niște decizii care duc la falimentul TAROM”, a spus Costaș, la Antena 3 CNN.

Acuzații privind lipsa dialogului cu Ministerul Transporturilor

Fostul director interimar a afirmat că, în perioada cuprinsă între 30 aprilie și momentul retragerii sale, a transmis șase adrese ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță, prin care semnala probleme legate de planul de restructurare și situația companiei.

Potrivit acestuia, încă din februarie au fost constatate abateri față de indicatorii stabiliți în planul de restructurare.

El susține că Ministerul Transporturilor și Consiliul Concurenței au fost informate, iar ulterior a avut loc o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene.

„Încă din luna februarie am constatat că indicatorii planului de reorganizare sunt deviați, am sesizat Ministerul Transporturilor, am notificat Consiliul Concurenței și împreună am organizat o întâlnire cu Comisia Europeană.

Am stabilit împreună cu cei de la de la Comisia Europeană faptul că trebuie să venim cu o propunere reajustare a planului, ceea ce am și făcut și am transmis către minister patru piloni în baza cărora să reajustăm planul de restructurare, însă nu am primit niciun răspuns la această la aceste adrese.

Președintele Consiliul de Administrație mi-a solicitat să vin cu planul, cu întreg plan modificat, dar nu poți să faci acest lucru dacă tu nu ai aprobarea modificărilor pe care dorești să le faci în cadrul acelui plan.

Nu poți să angajezi și niște fonduri suplimentare pentru întocmirea unui plan de restructurare modificat fără să ai aprobarea proprietarului.

Dacă trei luni de zile nu s-a întâmplat nimic, nu știu ce se întâmplă acum încolo, pentru că este foarte urgent. Este obiectivul numărul unu al TAROM acum să modifice planul de restructurare”, a spus Costaș.

Acesta a mai afirmat că reprezentanții Comisiei Europene au apreciat faptul că executivul TAROM a semnalat din timp problemele din implementarea planului de restructurare, însă susține că ministrul Radu Miruță a refuzat să poarte discuții cu el.

Dispută și pe tema bugetului companiei

Bogdan Costaș a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi solicitat un buget exagerat pentru companie, calificând aceste afirmații drept „bazaconii”.

„Acest buget a fost elaborat pe realitățile de atunci, de la începutul anului, conform OUG 26, conform strategiei fiscal-bugetare pe anul 2026 și a planului de restructurare căruia îi este supus TAROM și implementat acum cu termen de finalizare în decembrie 2026. Monitorizare Comisia Europeană.

Noi nu puteam face bugetul pe alți indicatori decât pe cei din planul de restructurare. Între timp, acesta a fost avizat de Consiliul de Administrație și transmis mai departe spre aprobare domnului ministru Miruță.

Domnul Miruță a dorit să reconstruim acest buget pe indicatorii de acum din luna iunie, respectiv iulie, când într-adevăr s-a modificat prețul la carburanți, a scăzut gradul de încărcare a aeronavelor din cauza războiului și alți câțiva indicatori.

Dar se poate veni cu o rectificare bugetară și am venit cu acea propunere de rectificare, dar bugetul inițial a fost făcut pe baza indicatorilor din planul de structurare”, a spus Costaș.

El a avertizat că modificarea rapidă a planului de restructurare este esențială, în caz contrar existând riscul ca operatorul aerian să fie declarat neviabil și să fie obligat să restituie ajutorul de stat primit.

„Ministerul Transporturilor, care este proprietarul TAROM, este obligat să implementeze acest plan de restructurare care are ca obiectiv viabilizarea TAROM în luna decembrie 2026.

Dacă nu se reface și nu se reajustează acest plan în cel mai scurt timp, TAROM cu siguranță are riscul de a fi declasificat și a i se cere ajutorul de stat înapoi.

În luna aprilie, doamna vicepremier Gheorghiu a declarat că pentru TAROM există două variante: una e găsirea un investitor strategic, a doua e ieșirea ordonată din piață fără să menționeze de plan de structurare. Ulterior, a revenit și a menționat faptul că TAROM este în plan de restructurare.

Dar, până la această dată, cu toate că TAROM, prin executiv, cu avizul CA, a înaintat o propunere de reajustare a planului de restructurare, nu s-a luat nicio măsură”, a conchis Costaș.

Fost pilot: „Au dispărut sume de bani foarte mari”

În cadrul aceleiași emisiuni, fostul pilot TAROM Cezar Osiceanu a lansat acuzații privind modul în care ar fi fost administrată compania și a susținut că situația reală ar fi fost ascunsă.

„Au dispărut sume de bani foarte mari. Gândiți-vă că TAROM a avut două ajutoare de stat foarte mari, iar una dintre sumele fabuloase este vorba de peste 160 de milioane de euro este ca urmare a neacordării către toți piloții și sunt peste 400 a sporurilor legal cuvenite timp de 10 ani de zile. Ceea ce spun este dovedit cu două hotărâri judecătorești definitive care atestă acest lucru”, a spus Cezar Osiceanu.

Acesta a afirmat, de asemenea, că factorul politic este responsabil pentru situația actuală a companiei și a susținut că închiderea TAROM ar avea drept consecință dispariția datoriilor și a unor dosare.

„În momentul de față există o incapacitate politică de a rezolva această situație. Există metoda cea mai ușoară, aplicată de către USR, aceea de a închide compania și de a șterge toate aceste probleme. Închiderea companiei are următoarele efecte benefice tuturor: se șterg datoriile, se șterg dosarele, dispar urmele.

Se obține din vânzarea asseturilor companiei, care constau în terenul de la Otopeni, în sediile centrale din București și rutele companiei…”, a conchis Osiceanu.