Istoria unui jaf de 1 miliard de dolari marca Mugur Isărescu pe o concesiune dată gratuit de statul român

Distribuie acest articol!

Societatea națională Romgaz face ultimii pași pentru ca la începutul anului viitor să intre propriu-zis în posesia a 50% din platforma continentală Neptun Deep, zonă unde se estimează că ar fi cea mai mare concentrație de gaze din Marea Neagră.

Între 42 și 84 de miliarde de metri cubi ar fi resursele de hidrocarburi din acest perimetru, conform raportărilor Ministerului Energiei. Alte estimări, neasumate oficil, dar atribuite Agenției Națioanel de Resurse Minerale, susțin că ar fi vorba de 200 de miliarde de cubi de gaze doar în platforma Neptun Deep. Consumul anual al României este estimat la 12 miliarde de metri cubi de gaze, consum ce crește de la an la an.

Acordul încheiat de Romgaz, după ce conducerea companiei de stat a anunțat bursa autohtonă despre acordul de cumpărare încheiat cu Exxon-ul, urmează să intre în vigoare de la începutul anului 2022.

Exxon va primi 1,06 miliarde de dolari, iar Romgaz se va alege cu 50% din Neptun Deep, perimetru unde ar fi gaze de minimum 40 de miliarde de dolari, asta la prețul actual al gazelor. Cealaltă felie de 50% este deținută de OMV Petrom, companie unde statul este acționar minoritar cu 20%.

Pentru a înțelege dacă este o afacere corectă și dacă statul român câștigă sau pierde din contractul încheiat între Romgaz și Exxon, trebuie să ne întoarcem în urmă cu 21 de ani.

Concesiunea din 2000

La sfârșitul lui 2000, când începuse goana după gazul de pe platforma românească a Mării Negre.

În luna noiembrie 2000, executivul condus atunci de premierul Mugur Isărescu aproba Hotărârea de Guvern nr. 1.233 prin care perimetrul denumit atunci XIX Neptun (mai este denumit și Neptun II sau Neptun Deeep) era concesionat pentru 30 de ani către două companii: Petrom și Elf Aquitaine.

„Se aprobă acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pe de o parte, în calitate de concedent, și Societatea Națională a Petrolului Petrom SA și Compania ELF Aquitaine, cu sediul în Franța, pe de altă parte, în calitate de concesionar”, se preciza în HG 1.233/2000. Decizia era semnată de Mugur Isărescu, Mihai Ianăș – președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Radu Berceanu – ministrul Industriei și Comerțului, Decebal Traian Remeș – ministrul Finanțelor și Romică Tomescu, ministrul Mediului.

Mai trebuie precizat că la acel moment Petrom era încă o companie deținută integral de stat. Privatizarea către OMV a avut loc în 2004. În schimb, partenerul Petrom, compania franceză Elf Aquitane, a intrat în 2003 în grupul Total, rebotezat anul acesta în TotalEngines.

Blocul continental denumit Neptun Deep se întinde pe o suprafață de aproximativ 7.500 de kilometri pătrați cu adâncimi de apă cuprinse între 100-1.700 de metri.Ca o comparație, perimetrul Neptun Deep e de peste 35 de ori mai întins decât Bucureștiul.

În ceea ce privește adâncimea, forajele se efectuau și la adâncimi mai mari (1.700 de metri) decât adâncimea medie a Mării Negre (1.200 de metri, 2.212 fiind adâncimea maximă).

Disputa cu Ucraina 2003-2009

Visele României de a exploata rapid gaz din Marea Neagră au intrat într-o perioadă de pauză timp de aproape șase ani, interval când Ucraina și România și-au disputat juridic dreptul asupra platformei continentale din Marea Neagră care îi revenea fiecărei țări.

Partea ucraineană susținea că Insula Șerpilor trebuie luată în calcul ca teritoriu administrativ și economic al acestei țări atunci când este împărțită platforma exclusivă care revine fiecărei țări.

Disputa a fost tranșată în februarie 2009, când Curtea Internațională de Justiție de la Haga a stabilit ca României îi revine aproximativ 79,34% din zona în dispută, adică aproape 9700 kilometri pătrați de platou continental şi zonă economică exclusivă, ne-au precizat reprezentanții Ministerului de Externe.

Din punct de vedere al exploatării de gaze, decizia de la Haga a însemnat că toate concesiunile acordate de statul român între 2000 și 2008 rămân valabile.

Tot în 2008, Exxon cumpără de la francezii de la Total dreptul de concesiune pe 50% din platforma continentală Neptun Deep și devin asociați ai Petrom în această zonă. Valoarea tranzacției nu a fost făcută niciodată publicității.

Pe lângă aceste societăți, mai au concesiuni în platforma Marii Negre, companii ca BSOG, Gas Plus, Lukoil, Romgaz, Upetrom Group Management. Perimetrul concesionat Lukoil și Romgaz ar fi al doilea ca resurse în hidrocarburi, cu până la 30 de miliarde de metri cubi de gaze.

Investițiile Petrom și Exxon

Între 2008 și 2018, asocierea dintre companiile Petrom și Exxon face investiții în operațiuni de prospecțiuni și de explorare în zonă.

„În 2008, OMV Petrom a intrat într-o joint-venture cu ExxonMobil pentru explorarea blocului Neptun din sectorul de adâncime al Mării Negre”, ne-au precizat reprezentanții societății.

„Peste 1,5 miliarde USD au fost investite între 2008 și 2016 în activități de explorare și evaluare în blocul Neptun Deep. Explorarea a inclus două campanii de achiziție 3D și două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare și evaluare forate”, susțin reprezentanții Petrom.

Într-un raport al Exxon România, consultat de Europa Liberă, este precizată tot o sumă de 1,5 miliarde de dolari când vine vorba de cheltuielile legate de operațiunile de exploatare din sectorul românesc al Mării Negre.

În 2012, Domino-1, primul puț de explorare de adâncime din România, a confirmat existența unui rezervor de gaze naturale.

În ianuarie 2016, a fost finalizată cu succes cea de-a doua campanie de foraj de explorare în sectorul românesc de apă adâncă al Mării Negre, cu șapte sonde forate, majoritatea având gaze întâlnite în operațiunile de prospectare.

Legea Offshore din octombrie 2018

Totul mergea conform planului iar în 2021 urma să fie exploatat gazul din Marea Neagră. Însă, la începutul anului 2018 a apărut propunerea de schimbare e legislației extracției hidrocarburilor din Marea Neagră.

La mijlocul lunii octombrie 2018, în plin avânt a lui Liviu Dragnea de a-și întări popularitatea pentru a scăpa de o eventuală condamnare, care avea să vină însă în mai 2019, parlamentul adopta o nouă legislație pentru exploatarea gazelor și petrolului din Marea Neagră. Vechea legislație era din 2013.

Prin Legea 256/2018 companiilor care aveau concesiuni în Marea Neagră li se impuneau condiții mai dure din punct de vedere economic, exact în momentul în care piața gazelor naturale începea să scadă.

Condițiile au fost de neacceptat din punct de vedere economic, încât Exxon și Petrom au blocat practic orice activitate în Marea Neagră, în perimetrul Neptun Deep. Aceeași decizie a fost luată de toate companiile care aveau perimetre în concesiune.

Mai mult, Exxon a preferat să se asocieze cu guvernul turc, condus de Racep Erdogan, și să abandoneze proiectul românesc. Turcia a descoperit și ea rezerve de gaze în Marea Neagră, așa că Exxon a preferat condițiile economice oferite de Turcia, decât cele impuse de legislația lui Liviu Dragnea.

„Legea are o serie de formulări eliptice și interpretabile asupra cărora ar fi de dorit ca legiuitorii să revină, astfel încât neclaritățile observate să fie eliminate în forma finală care va intra în vigoare”, apreciau reprezentanții Deloitte, după ce proiectul a fost aprobat.

Ce a nemulțumit marile companii:

  • investițiile din perioada de explorare, investiții destul de scumpe, nu se mai deduceau fiscal;
  • investițiile din perioada de exploatare se deduc în procent de 60%;
  • dacă societățile vindeau gaze peste prețul de 45,71 lei/MWh, diferența era taxată suplimentar între 15% și 70%, în funcție de cât de mare era diferența până la prețul de achiziție a gazelor naturale din producția internă pentru clienții casnici și noncasnici în anul 2012 (este vorba de prețul de 45,71 lei/MWh).

„Există numeroase controverse referitoare la corecta interpretare a anumitor prevederi ale legii offshore. De asemenea, o parte din prevederi au fost contestate ca neconforme cu dreptul comunitar pe parcursul procesului legislativ, însă au fost menținute în forma finală”, era o parte din analiza critică a KPMG România, companie specializată în analiză financiară.

Prelungirea din ianuarie 2019

După apariția noii legislații din octombrie 2018, marile companii și-au oprit orice fel de investiție în Marea Neagră. Cel mai important proiect este Neptun Deep unde s-ar afla mai mult de 40% din rezervele de gaze descoperite în sectorul românesc al Mării Negre. Însă pentru a ajunge la aceste gaze, este nevoie și de investițiile unor mari companii care să-și permită operațiunile de forare.

Pentru a convinge Exxon și Petrom să nu abandoneze Neptun Deep, peste trei luni de la adoptarea Legii 256/2018, guvernul condus de Viorica Dăncilă prelungește concesiunea acordată celor două companii la Neptun Deep. Astfel, concesiunea urma să expire în 2045, față de 2030 cum era termenul inițial.

„S-a apreciat că, în vederea maximizării șanselor de obținere a producției de hidrocarburi din perimetrul XIX Neptun, într-o perioadă rezonabilă, este esențial ca titularul acordului de concesiune să dispună de timpul necesar, astfel că se impune prelungirea duratei concesiunii cu cincisprezece (15) ani. Acest lucru implică modificarea acordului de concesiune printr-un act adițional, având ca obiect extinderea duratei concesiunii”, se menționează în nota de fundamentare a HG 37 din 30 ianuarie 2019.

„Etapa de dezvoltare offshore în ape de mare adâncime implică investiții masive în tehnologie sofisticată, fiind necesar un nivel ridicat de rezerve pentru a justifica dezvoltarea economică a zăcămintelor. Costurile de dezvoltare ajung, în mod obișnuit, până la câteva miliarde de dolari. Pe lângă aceasta, este nevoie de o perioadă suficientă în vederea creării infrastructurii și capacităților de producție offshore și pentru exploatarea resurselor comerciale potențiale”, se mai precizează în hotărârea de guvern.

Urmarea acestor modificări legislative a fost că majoritatea investițiilor din Marea Neagră au fost oprite. O singură excepție: asocierea condusă de firma cu origini americane Blak Sea a continuat forajele și realizarea conductelor către perimetrele denumite „Ana” și „Doina”. În aceste zone ar fi 9,5 miliarde de metri cubi de gaze.

Nota de plată, achitată de Romgaz

ExxonMobil și OMV Petrom estimau anterior că producția de gaze din perimetrul Neptun Deep ar putea debuta în 2021 și ar putea dura chiar 15 ani, respectiv până în 2036.

Pentru preluarea gazelor din Marea Neagră, Transgaz a începutul și proiectul investiției în conducta Tuzla-Podișor, ce va prelua de la țărm gazele extrase din perimetrul respectiv și la va introduce în sistemul național.

Deși premierii liberali Ludovic Orban și Florin Cîțu, împreună cu ministrul Energiei Virgil Popescu, au promis că vor schimba legislația impusă de Liviu Dragnea, acest lucru nu s-a întâmplat până acum.

Așa că în iunie 2021, Exxon a anunțat că a ajuns la un acord cu Romgaz pentru a-și vinde partea de 50% din concesiunea Neptun Deep. În luna octombrie, compania de stat a notificat Bursa de Valori București în legătură cu datele tranzacției care va urma să fie aplicată la începtul lui 2022.

Din datele puse la dispoziția bursei, reiese că Romgaz va cumpăra practic reprezentanța în România a Exxon, reprezentanță (ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited) care deține 50% din proiectul Neptun Deep.

Prețul de achiziție a fost stabilit la 1,06 miliarde dolari și poate fi ajustat pozitiv cu cel mult 10 milioane dolari, conform unui raport remis Bursei de Valori București.

La semnarea contractului de vânzare – cumpărare, Romgaz va avea obligația de a achita vânzătorilor o sumă de 106 milioane dolari, reprezentând avans/depozit.

Câte gaze sunt în perimetrul Neptun Deep

În prezent, ExxonMobil şi OMV Petrom sunt parteneri egali în proiectul de mare adâncime Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi. Ultimele explorări susțin că rezervele de gaze ar fi aproape sigur spre 200 de miliarde de metri cubi.

Conform datelor publicate de Ministerul Energiei, întreaga economiei a României – implicând atât consumatorii industriali, cât și cei casnici – consumă anual undeva între 10 și 12 milarde de metri cubi de gaze. Rezultă că rezervele din Marea Neagră ar asigura tot consumul țării între 4 și 8 ani, dacă luăm în calcul estimarea moderată a rezervelor de hidrocarburi din zonă.

„România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi și cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale sunt situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%. În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de miliarde de metri cubi (n.r. – toate perimetrele concesionate). Consumul ar putea crește în următorii ani cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populației la gaze și restul din punerea în funcțiune de noi capacități de cogenerare a energiei electrice. Astfel, fără gazul din Marea Neagră, România va deveni dependentă de importurile de gaze”, este de părere Dumitru Chisăliţă, analist din energie și președintele Asociației Energia Inteligentă.

Importurile de gaze ale României vin exclusiv din Rusia, Gazprom, și numai în această iarnă vor ajunge la aproape două miliarde de metri cubi de gaze.

Cât costă exploatarea gazelor

În acest moment, reprezentanții OMV au anunțat că nu s-au decis dacă vor continua investițiile în perimetrul Neptun Deep, mai ales că legislația adoptată de regimul lui Liviu Dragnea nu a fost încă schimbată.

Chiar și în cazul în care OMV Petrom va continua proiectul alături de Romgaz, facturile companiei de stat vor continua să crească. Romgaz nu are echipamente care să-i permite extracția de hidrocarburi din Marea Neagră.

Reprezentanții Romgaz nu au răspuns până în acest moment la întrebările Europei Libere despre modul în care se va implica practic în extracția de gaze din Marea Neagră. Conducerea companiei de stat a evitat să ne precizeze dacă va închiria sau va cumpăra echipamente necesare pentru extragerea gazului din Neptun Deep.

Într-o analiză Deloitte din mai 2018, pe care Europa Liberă a consultat-o, reiese că suma necesară pentru activitățile operaționale este de minimum 6,5 miliarde de dolari. Aceste investiții, care trebuia să fie private, urmau să aducă la bugetul de stat venituri de 26 miliarde de dolari, din care redevența era de 5,5 miliarde de dolari.

În ceea ce privește valoarea gazelor și a produselor ce pot fi realizate din hidrocarburi, studiul amintit estima că s-ar putea ridica până la peste 70 de miliarde de dolari.Rezumând, până să scoată gaze din Marea Neagră, Romgaz mai are de așteptat până în 2025 și va trebui să mai cheltuiască 1-2 miliarde de dolari.

Specialiștii se tem că investițiile Romgaz să nu fie inutile și gazul din Marea Neagră să nu rămână o himeră. „Îngrijorarea mea este legată de faptul că acel gaz nu intră în piață. Dacă Legea offshore nu ar fi fost scrisă așa cum a fost scrisă în 2018, probabil că acum am fi avut deja primele molecule intrate în piață și ar fi fost un lucru foarte bun anul acesta, când avem o problemă cu oferta de gaz din piață. Presupunând că se va schimba legea offshore, am putea să avem peste câțiva ani primele molecule în piață, dar acum, se schimbă doar niște hârtii”, spune Ana Otilia Nuțu, expertul EFOR în energie.

Și profesorul universitar Radu Mușetescu, de la Academia de Studii Economice (ASE), spune pentru Europa Liberă că fiabilitatea proiectului Neptun Deep, cu Romgaz în parteneriat cu OMV Petrom, „va depinde foarte mult de modul în care Parlamentul României va modifica Legea offshore pe baza căreia se va putea calcula fiabilitatea și rentabilitatea financiară. OMV Grup a anunțat deja că decizia sa de anul viitor cu privire la operarea acestui proiect depinde de ce formă va avea legea”.

Și totuși, gazele din Marea Neagră vor fi exploatate în 2022

La finalul acestui an, lucrările proiectului MGD (Midia Gas Development – Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia) din Marea Neagră vor fi finalizate de compania Black Sea Oil & Gas SA. Această societate este deținută de americani de la Carlyle, unul dintre cei mai mari fonduri de investigaţii din lume, conform raportărilor societății.

Deși reprezentanții companiei au anunțat inițial, pentru sfârșitul anului 2021, startul exploatării propriu-zise, din ultimele date obținute de Europa Liberă, exploatarea va începe în 2022.

„Jumătate din gazele care vor ieşi la suprafaţa din proiectul de mică adâncime din Marea Neagră derulată de americanii de la Black Sea Oil and Gas (BSOG) vor fi achiziţionate de francezii de la ENGIE, grup care la nivel local este cel mai mare distribuitor de gaze”, au mai anunțat reprezentanții companiei.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: