Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat, în discursul ţinut la ceremonia la care a primit Premiul Civic German, că această distincţie ”reprezintă, în primul rând, o recunoaştere a modului în care democraţia şi angajamentul civic se manifestă astăzi în România”. El a subliniat angajamentul său şi al cetăţenilor români pentru dezvoltarea unei Europe democratice, solidare şi unite. ”O decizie în favoarea aderării României la Schengen în acest an va reprezenta un semnal foarte important pentru cetăţenii noştri, de apartenenţă şi încredere în proiectul comun european”, a arătat Iohannis.
Preşedintele Klaus Iohannis a primit, sâmbătă, Premiul Civic German, într-o ceremonie desfăşurată la Castelul Benrath, din Düsseldorf, Republica Federală Germania.
”Stimate domnule Preşedinte al Fundaţiei Civice Bad Harzburg, Werner Küsters, vă mulţumesc pentru cuvintele frumoase. Dacă se va întâmpla să nu aveţi ce face, vă iau ca promoter pentru ţara mea. Stimate domnule preşedinte ale Fundaţiei Konrad Adenauer, fost preşedinte al Parlamentului Germaniei, Prof. Dr. Norbert Lammert, vă mulţumesc din toată inima pentru discursul laudativ, a fost profund, bine punctat. Îmi doresc să ajung atât de bun cum m-aţi prezentat dumneavoastră”, a afirmat Iohannis, în discursul său. El le-a mulţumit, de asemenea, prof. dr. Volkmar Hansen, primarului general dr. Stephan Keller, primarului Ralf Abrahams.
El s-a declarat onorat să primească Premiul Civic German şi să se alăture personalităţilor vieţii publice care au avut o contribuţie deosebită la promovarea democraţiei şi a binelui comun.
”În acelaşi timp, ţin să subliniez că privesc acest premiu nu doar ca pe o onoare personală. Această distincţie reprezintă, în primul rând, o recunoaştere a modului în care democraţia şi angajamentul civic se manifestă astăzi în România, ca stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Acest premiu are, astfel, o semnificaţie aparte pentru mine, dar mai ales pentru cetăţenii României. Românii sunt pro-europeni convinşi, profund ataşaţi valorilor europene democratice, pentru care, în trecut, au făcut sacrificii enorme. Democraţia este o valoare europeană fundamentală; la fel ca statul de drept şi drepturile omului, formează, împreună, temelia Uniunii Europene şi a modului nostru de viaţă”, a continuat Iohannis.
Potrivit şefului stratului, aceste valori sunt interdependente.
”Drepturile omului pot fi respectate numai într-o societate în care instanţe independente garantează protecţia lor şi în care poate exista o dezbatere democratică deschisă şi informată, cu o presă independentă şi cu o societate civilă activă. Protecţia drepturilor omului nu este nici astăzi peste tot de la sine înţeleasă. În ultimii ani au apărut provocări noi, de exemplu în domeniile migraţiei şi al securităţii sau în contextul crizei provocate de pandemie. Importanţa acestor valori, ca şi importanţa unităţii şi a solidarităţii europene au fost relevate cu atât mai mult de războiul de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei şi de consecinţele sale multidimensionale”, a arătat el.
Iohannis a subliniat că, în acest context, a devenit mai evident ca niciodată cât de necesară este întărirea angajamentului comun faţă de proiectul european şi faţă de spaţiul comun de democraţie, securitate şi prosperitate.
”Uniunea Europeană a demonstrat că are capacitatea de a crea mecanisme şi instituţii capabile să garanteze securitatea statului de drept şi respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor săi. Democraţia, libertatea şi drepturile omului, care reprezintă esenţa Uniunii Europene, trebuie să continue să ne ghideze acţiunile în aceste vremuri dificile. Împărtăşim cu toţii aceste valori, iar provocările cu care se confruntă Europa în această perioadă ne reamintesc că trebuie să luptăm pentru ele în fiecare moment. Nici în România democraţia şi libertatea nu au venit de la sine, ci au fost câştigate cu un preţ greu. Mă gândesc aici, în primul rând, la Revoluţia din decembrie 1989. A fost un proces complex de reconstrucţie politică, socială şi instituţională, dar tranziţia a condus la reconectarea autentică a societăţii, în ansamblul său, la fundamentele sale şi la valorile europene. Aderarea la NATO, în 2004, şi la Uniunea Europeană, în 2007, au reprezentat, astfel, confirmarea revenirii de drept, demne şi responsabile, a României în comunitatea europeană şi euroatlantică”, a declarat Klaus Iohannis.
El a afirmat că, în prezent, societatea românească este concentrată asupra perspectivelor de dezvoltare continuă a ţării, în condiţii de libertate, democraţie şi prosperitate.
”România a dovedit de-a lungul acestor ani de când a devenit membru NATO şi al Uniunii Europene nu numai ataşamentul faţă de valorile europene, ci şi capacitatea şi voinţa de a contribui la promovarea şi apărarea acestora. România este profund angajată să respecte drepturile şi demnitatea umană şi să acţioneze pentru pace şi libertate. Provocările de astăzi ne confirmă că avem nevoie de o Uniune mai puternică şi mai rezilientă. Cele zece angajamente evidenţiate în Declaraţia de la Sibiu/Hermannstadt, adoptată la 9 mai 2019, sub mandatul României la Preşedinţia rotativă a Consiliului UE, rămân fundamentale, Uniunea Europeană având acum nevoie mai mult ca oricând de unitate, solidaritate, coeziune şi de o abordare pragmatică, orientată spre acţiune şi obţinerea de rezultate concrete”, a continuat preşedintele.
Potrivit sursei citate, solidaritatea şi viziunea noastră comună trebuie, însă, construite în mod programatic.
”Nu putem să facem faţă unor provocări majore, precum schimbările climatice sau migraţia, decât împreună, printr-o cooperare strânsă la nivel european. La fel şi în ceea ce priveşte capacitatea şi hotărârea noastră comună de a răspunde adecvat imperativului de a susţine şi sprijini Ucraina în războiul său împotriva agresiunii Rusiei. Acest sprijin trebuie direcţionat şi către state afectate indirect de războiul dus de Rusia, fie că sunt în imediata vecinătate, precum Republica Moldova – ţară care a primit, per capita, cel mai mare număr de refugiaţi ucraineni – fie că se află în alte regiuni ale lumii şi au nevoie ca problemele lor de acces la hrană sau de securitate să nu iasă de sub atenţia solidarităţii globale. De asemenea, chiar şi după ce acest război absurd se va fi terminat, solidaritatea şi înţelegerea valorilor care ne unesc în Europa vor fi în continuare necesare pentru procesul complex de reconstrucţie şi refacere, nu doar a Ucrainei, ci şi a întregii regiuni”, a punctat Iohannis.
El a menţionat că România s-a arătat solidară ”prin sprijinul prompt şi multidimensional acordat Ucrainei, prin asistenţa acordată refugiaţilor ucraineni – peste 4,3 milioane de refugiaţi au tranzitat România, dintre care mai mult de 100.000 de persoane au rămas în ţara noastră, prin asigurarea tranzitului a peste 15,5 milioane de tone de cereale şi de alte produse agricole ucrainene – în paranteză fie spus: mai bine de jumătate din tot ce se exportă din Ucraina –, prin deschiderea unui hub umanitar la Suceava şi multe alte măsuri sectoriale care au fost luate de autorităţi, asociaţii civice sau simpli cetăţeni”. Astfel, a spus el, România a demonstrat atât solidaritate, cât şi capacitatea de a proteja frontiera externă a Uniunii Europene.
”Totodată, România a arătat, o dată în plus, că îndeplineşte pe deplin criteriile pentru integrarea în spaţiul Schengen, gestionând cu responsabilitate şi eficienţă graniţele externe. O decizie în favoarea aderării României la Schengen în acest an va reprezenta un semnal foarte important pentru cetăţenii noştri, de apartenenţă şi încredere în proiectul comun european”, a mai subliniat Iohannis.
El a încheiat reiterând angajamentul său şi al cetăţenilor români pentru dezvoltarea unei Europe democratice, solidare şi unite.
”În acelaşi spirit al solidarităţii şi al responsabilităţii asumate, rămânem angajaţi să contribuim la gestionarea adecvată a tuturor provocărilor şi să promovăm cu tărie, mai ales pentru tânără generaţie, valorile europene în care credem”, a arătat Iohannis.
