Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Sursa: Europa Liberă

• 
  Chimcomplex, o nouă pradă pentru mafia din insolveță. Ștefan Vuza intră pe lista rataților sistemului
  Astăzi, dorim să aducem în atenția cititorilor noștri următoarea vedetă a pieței de insolvență (sau mai nou…concordat), mai exact CHIMCOMPLEX SA, care va întregi lungul șir al mult dezbătutelor Interagro, Liberty sau Damen, care au creat imaginea unor ramuri industriale ajunse în ruină sau, diplomatic spus, aflate în fața unor mari provocări: lichidare sau uitare. …
• 
  AUR lucrează cot la cot cu reziștii pentru a-l menține pe Bolojan premier
  Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) pare să fi bătut palma în secret cu formațiunile catalogate drept „rezist” din Parlament. Scopul acestei alianțe nefirești, orchestrată în spatele ușilor închise, este blocarea oricărei alternative guvernamentale și menținerea cu orice preț a lui Ilie Bolojan ca variantă unică și forțată de premier. Această mutare deconspiră un cinism politic …
• 
  Ilie Bolojan, calul troian al USR în PNL
  Ilie Bolojan a devenit agentul de influență al Uniunii Salvați România (USR) în interiorul PNL. Această trădare se manifestă printr-o subminare constantă a deciziilor partidului, punând interesele unei alte formațiuni politice mai presus de stabilitatea propriului partid. Aducerea Oanei Gheorghiu și a lui Dragoș Pîslaru în funcțiile de vicepreședinte fără să muncească o zi pentru …
• 
  Execuție politică la Bruxelles: Rareș Bogdan, debarcat de la șefia delegației române din PPE în favoarea lui Daniel Buda
  Vicepreședintele PNL și al Partidului Popular European, Siegfried Mureșan, a anunțat miercuri că eurodeputatul liberal Rareș Bogdan a fost înlocuit de la șefia Delegației României din cadrul Grupului PPE, cel mai mare din legislativul blocului comunitar. „Delegația europarlamentarilor PNL din Grupul PPE a decis să îl înlocuiască, la șefia delegației române, pe Rareș Bogdan cu …
• 
  Blocaj de proporții la APIA: Sistemul informatic a cedat, iar mii de fermieri au ratat subvențiile pe 2025 la termenul-limită
  Aproximativ 1,4% dintre fermierii care au solicitat subvenții APIA pentru campania 2025 nu au primit integral plățile până la termenul-limită de 30 iunie. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a explicat că întârzierile sunt cauzate de problemele sistemului informatic al APIA, iar autoritățile lucrează pentru finalizarea plăților restante. Aproximativ 1,4% dintre fermierii care au solicitat …