Înalta Curte lămurește o problemă de drept fără precedent: Noțiunea de polițist din Codul Penal include și polițistul local
Magistrații de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au rezolvat o problemă care s-a ivit în premieră, în timpul unui proces la Curtea de Apel Oradea.
Este vorba despre clarificarea noțiunii de polițist local.
ICCJ a fost sesizată de către Curtea de Apel Oradea în sensul dezlegării unei chestiuni de drept, într-un dosar în care un bărbat este dat în judecată pentru că ar fi lovit şi ameninţat un poliţist local. Evenimentul a avut loc pe data de 7 iunie 2018, când un un poliţist a încercat să ridice un autoturism abandonat de câteva luni în faţa unui bloc din Oradea. Supărat că i se ridică mașina, proprietarul l-a atacat pe polițistul local l-a lovit în zona pieptului şi l-a ameninţat cu moartea.
Pentru faptele sale, agresorul a fost trimis în judecată pentru ultraj, însă Judecătoria Oradea l-a condamnat doar la şase luni închisoare cu suspendare, după ce magistraţii au schimbat încadrarea juridică din infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257, alin. 1 şi 4 din Codul penal în infracţiunea de ultraj prevăzută de art. 257, alin. 1 din Codul penal, raportat la art. 193 alin.1 Cod penal (lovirea sau alte violenţe).
„Faptele prevăzute în alin. (1) – (3), comise asupra unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate”, se arată în sentința judecătorilor.
Judecătorii susţineau că Poliţia locală se organizează şi funcţionează, conform art. 4 din Legea 155/2010, prin hotărâre a administraţiei locale, ca un compartiment în cadrul aparatului de specialitate al primarului, pe când noţiunea de poliţist sau jandarm de la art. 257, alin. 4 se referă la persoana angajată în cadrul Poliţiei Române, care face parte din MAI, iar activitatea poliţistului local nu este reglementată de Legea 218/2002 a Poliţiei Române.
Parchetul a făcut apel împotriva acestei sentinţe şi a solicitat Curţii de Apel Oradea sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea unei probleme de drept. Procurorii sunt de părere că dispoziţiile art. 257, alin. 4 nu fac nicio distincţie între poliţistul local şi poliţistul din cadrul MAI, iar prin forma agravantă prevăzută la acest articol se urmăreşte pedepsirea mai aspră a celor care înţeleg să ultragieze o persoană învestită cu exercitarea acestei funcții publice.
Decizia Instanţei supreme a fost ca noţiunea de poliţist din Codul penal să aibă în vedere şi persoana care exercită funcţia de poliţist local.
Sursa: www.perol.ro
- 6 din 10 români consideră că Justiția este controlată de politicieni mafioți
Un studiu relevant statistic la nivel național, Barometrul României Civice BAROC ediția 2025, dezvoltat de Geeks for Democracy în parteneriat cu Cult Research între 15-20 decembrie, arată o criză profundă de încredere în sistemul de justiție din România. Astfel, 66% dintre români declară că nu s-ar simți în siguranță dacă ar ajunge în fața Justiției … - Vremea de Crăciun și Revelion. Prognoza meteo arată că în mai multe zone din țară scad puternic temperaturile și vine zăpada
Administrația Națională de Meteo a emis o estimare a valorilor termice valabilă pentru perioada 22 decembrie – 4 ianuarie 2026. Vremea în Banat În primele două zile de prognoză media maximelor termice va fi mai mare decât în mod normal în această perioadă și se va situa în jurul valorii de 8 grade. În data … - CSM acționează în interesul unui grup criminal din interiorul sistemului judiciar
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se află în centrul unei controverse majore, după ce tot mai multe voci din spațiul public și din interiorul sistemului judiciar susțin că instituția nu mai acționează în interesul public, ci în favoarea unui grup organizat din interiorul justiției, interesat de menținerea controlului și a impunității. Tema a fost adusă … - Marius Lulea: Criminalii din 1989 conduc și astăzi România. Societatea românească este democratică și liberă în gândire, mult înaintea politicienilor
„22 decembrie 1989 reprezintă un moment de cotitură în istoria României”, afirmă Marius Lulea, într-o analiză dură despre sensul real al schimbării de regim. Potrivit acestuia, prăbușirea comunismului nu a fost o alegere suverană, ci o consecință inevitabilă a transformărilor din blocul estic. „Căderea regimului nu a fost o opțiune, ci o realitate care a … - Reprezentanții mafiei politice, scut pentru judecătorii corupți: cum este blocată curățarea justiției
Legăturile dintre politică și o parte a sistemului judiciar ies tot mai clar la suprafață, pe măsură ce dosare grele sunt îngropate, sancțiuni sunt evitate, iar magistrați cu probleme rămân intangibili. În centrul acestui mecanism se află o alianță toxică între oameni influenți din politică și judecători compromiși, o alianță care funcționează ca un adevărat …
