Știrile 60m.RO

Infrastructura, mediul și agricultura, fundamentul Planului Național de Redresare pentru accesarea banilor europeni negociați la Bruxelles

Infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare, în baza căruia România va accesa fondurile europene negociate la ultimul summit european de la Bruxelles, din perioada 17-21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis, într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni.

Șeful statului a avut astăzi o întâlnire cu prim-ministrul Ludovic Orban și câțiva miniștri implicați în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență. 

„Guvernul lucrează în prezent la identificarea proiectelor care vor fi incluse în acest program și, foarte important, este în dialog permanent cu Comisia Europeană pentru ca toate proiectele propuse în final să fie eligibile, adică să poată fi finanțate din aceste fonduri”, a declarat Klaus Iohannis. 

România a obținut luna trecută 79,9 miliarde de euro din pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, care se ridică la 1.824 de miliarde de euro și care este compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU – NGEU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. 

Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro.

În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Președintele a mai spus că, pentru a aplica „efectiv pentru acești bani”, este nevoie de o serie „destul de lungă de acte normative”, însă „pregătirile sunt foarte avansate și Guvernul urmează să le adopte”. 

Potrivit șefului statului, infrastructura, mediul și agricultura sunt domeniile principale pe care Guvernul lucrează la identificarea proiectelor care vor fi incluse în Planul Național de Redresare.

„Eforturile Guvernului, în acest moment, se concentrează pe infrastructură. România are foarte multă nevoie de infrastructură și acum vorbesc aici în special despre autostrăzi și căi ferate. Deci, autostrăzile sunt foarte, foarte importante în această fază și în acest domeniu pot să spun că suntem foarte avansați. Avem mai multe tronsoane importante de autostradă pregătite pentru a fi incluse în proiecte cu care se solicită acești bani europeni”, a explicat președintele. 

De asemenea, acesta a menționat că a insistat „foarte mult”, în ședința de lucru de astăzi, pe partea de agricultură și protecția mediului, deoarece „fermierii români au mare nevoie să fie susținuți”. „Știm foarte bine că, pe lângă problemele cauzate de pandemie, fermierii se confruntă cu dificultăți generate încă de seceta prelungită din primăvară”, a precizat Klaus Iohannis. 

În acest sens, președintele a explicat că Guvernul lucrează „pe două direcții importante”: 

„Prima, pentru a veni în sprijinul fermierilor, Guvernul a prevăzut la rectificarea bugetară fonduri substanțiale destinate fermierilor afectați de secetă. Știu că aici au circulat tot felul de așa-numite fake news în spațiul public. Deci, încă o dată: Guvernul a prevăzut la rectificare fonduri substanțiale pentru despăgubirile fermierilor afectați de secetă. A doua linie, la fel de importantă, este pregătirea unor proiecte europene care vin să prevină astfel de situații și, în acest fel, este important de știut că lucrăm foarte intens la elaborarea unor proiecte care vizează irigații, combaterea secetelor, combaterea deșertificărilor – în general, proiecte care vin să îmbunătățească întreg cadrul, să înlesnească munca fermierilor și, în același timp, să avem grijă ca ele să aibă o componentă foarte importantă de protecție a mediului”, a declarat șeful statului. 

Sursa: Europa Liberă

  • Corupție! Firma fondată de ministrul Dragoș Pîslaru, contracte de 4,6 milioane de lei cu ministerul pe care îl conduce
    Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a atribuit, în cursul anului 2025, două contracte de consultanță în valoare totală de aproximativ 4,6 milioane de lei unei companii fondate și administrate în trecut de actualul ministru al instituției, Dragoș Pîslaru. Este vorba despre firma Civitta Strategy & Consulting, care a obținut aceste contracte în a doua …
  • Menținerea Dianei Buzoianu la ministerul Mediului, un abuz girat de Ilie Bolojan
    Refuzul de a o demite pe Diana Buzoianu din funcția de ministru al Mediului, în ciuda adoptării unei moțiuni simple în Senat, arată disprețul total al actualei puteri față de controlul parlamentar și față de cetățeni. Decizia de a o menține în funcție, asumată politic de USR și girată de Ilie Bolojan, transformă votul Senatului …
  • Țara e paralizată de mafie la cel mai înalt nivel. Nu se schimbă nimic
    România pare blocată într-un cerc vicios din care nu mai reușește să iasă. Indiferent de alegeri, de schimbările de guverne sau de promisiunile repetate de reformă, realitatea rămâne aceeași: statul este capturat de rețele de interese care funcționează ca o mafie instituționalizată. Puterea reală nu se află în mâinile cetățenilor sau ale instituțiilor alese democratic, …
  • Alegerile sunt doar un circ. Votul cetățenilor e irelevant
    În România, alegerile au ajuns să semene tot mai mult cu un exercițiu de imagine, nu cu un mecanism real de schimbare. Campaniile sunt zgomotoase, promisiunile grandioase, iar discursurile abundă în lozinci despre reformă și „voința poporului”. După închiderea urnelor însă, realitatea rămâne neschimbată: la putere ajung, aproape fără excepție, aceiași oameni sau aceleași rețele …
  • Bolojan a pus biruri doar oamenilor săraci. Oamenii sistemului, de neatins
    Politica fiscală promovată sub conducerea lui Ilie Bolojan confirmă o realitate tot mai evidentă: povara este aruncată exclusiv pe umerii celor vulnerabili, în timp ce rețelele de putere rămân protejate. În numele „disciplinei bugetare” și al „responsabilității”, guvernarea a ales soluția cea mai comodă și mai nedreaptă, taxe, tăieri și constrângeri pentru cei care oricum …
Back to top button