Hackerii au spart Agenția de Cadastru. Directorul, 233 de contracte de cadastru din bani publici de 2.200.000€

Firmele înființate sau administrate în trecut de Laurențiu-Alexandru Blaga, actualul președinte-director general al Agenției de Cadastru, și trecute ulterior sub controlul familiei sale au obținut 233 de contracte publice. Valoarea lor este de peste 11,6 milioane de lei.

Laurențiu-Alexandru Blaga conduce una dintre cele mai importante baze de date ale statului român. Este vorba de ANCPI, sistemul național de cadastru și carte funciară, care conține informații despre proprietățile, terenurile și tranzacțiile imobiliare din România.

Sistemul a fost spart de hackeri în urmă cu 2 săptămâni și nu este funcțional nici azi.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a anunțat pe 15 iunie că a fost ținta unui atac cibernetic. În urma incidentului, principalele sisteme informatice ale agenției sunt indisponibile, inclusiv aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. Aplicațiile nu funcționează nici astăzi. Detalii AICI

Înainte de a ajunge la conducerea ANCPI, Blaga a activat ca inginer geodez și antreprenor chiar în domeniul cadastrului. Firmele cu care acesta a fost asociat au rămas ulterior în familie și au continuat să încaseze bani publici de la primării și alte instituții ale statului.

Majoritatea covârșitoare a acestor contracte au fost atribuite de către primării liberale din județul Alba.

Hackerii au spart Agenția de Cadastru. Directorul, 230 de contracte de cadastru din bani publici de 2.000.000€

O centralizare realizată de Newsweek România pe baza informațiilor disponibile în sistemul de achiziții publice arată că societățile Larry Vermessungen SRL și Larry & Cory Vermessungen SRL au obținut, în perioada 2007–2026, cel puțin 233 de contracte publice atribuite.

Valoarea totală a acestora este de aproximativ 11,61 milioane de lei.

Peste patru milioane de lei în mandatele lui Blaga

Laurențiu Blaga a fost numit pentru prima dată la conducerea ANCPI la 15 ianuarie 2020, în timpul guvernului condus de Ludovic Orban. A fost revocat la 9 aprilie 2021, de premierul Florin Cîțu.

A revenit la conducerea instituției la 15 noiembrie 2023, printr-o decizie a premierului Marcel Ciolacu, iar în iunie 2026 a fost reconfirmat în fruntea Consiliului de administrație al ANCPI.

Din totalul contractelor identificate, 66 au fost publicate în perioadele în care Laurențiu Blaga conducea Agenția Națională de Cadastru.

Valoarea cumulată a acestora este de aproximativ 4,12 milioane de lei.

Asta înseamnă că 28,3% din numărul total al contractelor au fost publicate în mandatele sale, iar 35,5% din valoarea totală a contractelor a fost obținută în aceleași perioade.

Calculele au fost realizate după data publicării atribuirilor în sistemul electronic de achiziții. În anumite cazuri, aceasta poate fi diferită de data semnării efective a contractului.

Toate contractele din mandatele sale au fost achiziții directe

Unul dintre cele mai importante elemente care rezultă din analiza datelor este modul de atribuire.

Toate cele 66 de contracte publicate în perioadele în care Laurențiu Blaga conducea ANCPI au fost acordate prin achiziție directă.

Achiziția directă este permisă de legislație atunci când valoarea contractului se situează sub pragurile legale. Ea nu reprezintă, prin ea însăși, o ilegalitate.

Din totalul celor 233 de contracte analizate, 230 au fost achiziții directe. Acestea reprezintă aproape 99% din numărul contractelor și peste 84% din valoarea totală.

Contracte concentrate în județul Alba

Afacerile familiei șefului ANCPI sunt concentrate aproape integral în județul Alba, locul din care Laurențiu Blaga și-a început cariera profesională și politică.

Din cele 219 contracte încheiate cu primării sau consilii locale, 204 provin de la autorități din județul Alba.

Valoarea acestora este de aproximativ 9,55 milioane de lei, adică peste 98% din valoarea tuturor contractelor obținute de la autorități locale.

Firmele au lucrat cu cel puțin 22 de administrații locale din Alba, printre care Gârbova, Roșia de Secaș, Jidvei, Șona, Ohaba, Cut, Bucerdea Grânoasă, Unirea, Mihalț, Alba Iulia, Cetatea de Baltă și Meteș.

Cele mai mari valori cumulate au fost înregistrate în relația cu comuna Gârbova – aproximativ 1,64 milioane de lei, Roșia de Secaș – aproximativ 1,5 milioane de lei, Jidvei – aproximativ 1,42 milioane de lei, Șona – aproximativ 1,21 milioane de lei, Ohaba – peste un milion de lei și comuna Cut – aproximativ 845.000 de lei.

Raportat la configurația politică rezultată după alegerile locale din 2024, 18 dintre cele 22 de administrații din Alba care apar în centralizare sunt conduse de primari PNL.

Contracte mari acordate în intervale foarte scurte

Analiza cronologică scoate la iveală două perioade cu atribuiri concentrate.

Între 9 și 20 februarie 2023, Larry & Cory Vermessungen a primit șase achiziții directe de la comunele Gârbova, Roșia de Secaș, Ohaba, Jidvei, Cut și Bucerdea Grânoasă.

Valoarea cumulată a acestor contracte a fost de aproximativ 1,6 milioane de lei.

Fiecare contract a avut o valoare cuprinsă între aproximativ 263.000 și 269.000 de lei.

Aceste atribuiri au avut loc înainte de revenirea lui Laurențiu Blaga la șefia ANCPI, din noiembrie 2023.

O situație asemănătoare apare însă și în al doilea mandat al acestuia.

Între 19 și 27 noiembrie 2025, firma familiei a obținut cinci achiziții directe de la comunele Bucerdea Grânoasă, Gârbova, Cut, Jidvei și Ohaba.

Valoarea cumulată a celor cinci contracte a fost de aproximativ 1,14 milioane de lei.

Aceste atribuiri reprezintă mai mult de un sfert din valoarea tuturor contractelor publicate în perioadele în care Blaga conducea ANCPI.

Cel mai mare contract, atribuit chiar de ANCPI

Cel mai mare contract identificat în centralizare a fost atribuit chiar de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

În iulie 2022, ANCPI a atribuit societății Larry & Cory Vermessungen un contract cu o valoare de aproximativ 1,64 milioane de lei, prin licitație deschisă.

La momentul respectiv, Laurențiu Blaga nu mai era președintele agenției. El fusese revocat în aprilie 2021 și a revenit la conducerea instituției în noiembrie 2023.

Firmele au fost transferate către membrii familiei

Laurențiu Blaga a fost asociat sau administrator în firmele Larry Vermessungen și Larry & Cory Vermessungen, societăți care prestează servicii cadastrale și topografice.

Ulterior, controlul firmelor a ajuns la membri ai familiei sale, inclusiv la părinți.

Retragerea formală a lui Blaga din firme nu elimină întrebările privind relațiile financiare păstrate după cesiune, eventualele sume încasate, împrumuturile dintre membrii familiei sau beneficiile indirecte provenite din activitatea societăților.

De asemenea, nu este clar dacă șeful ANCPI a informat Agenția Națională de Integritate, Guvernul sau Consiliul de administrație al instituției cu privire la faptul că membrii familiei sale controlează firme active exact în domeniul pe care acesta îl coordonează la nivel național.

O altă întrebare este dacă Laurențiu Blaga s-a abținut de la semnarea unor acte, alocări bugetare, norme sau programe de finanțare care puteau produce beneficii pentru firmele familiei.

Soția șefului ANCPI lucrează la OCPI Alba

Configurația familială este completată de faptul că soția lui Laurențiu Blaga este angajată a Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba.

OCPI Alba face parte din rețeaua teritorială coordonată de ANCPI, instituția condusă de soțul său.

Potrivit informațiilor publice din declarațiile de avere, soția acestuia a încasat de la OCPI Alba venituri salariale de aproximativ 95.000 de lei într-un an, la care s-au adăugat drepturi de hrană și vouchere de vacanță.

Newsweek România i-a solicitat lui Laurențiu Blaga să precizeze dacă a informat instituțiile competente despre această configurație și în ce situații s-a recuzat de la luarea unor decizii care ar fi putut influența piața pe care activează firmele familiei.

Atacul cibernetic care a blocat Cadastrul

Controversele privind contractele firmelor familiei apar într-un moment în care ANCPI traversează cea mai gravă criză informatică din istoria instituției.

Începând din 14 iulie 2026, aplicațiile și sistemele informatice ale agenției, inclusiv platforma e-Terra, au devenit nefuncționale în urma unui atac cibernetic.

Blocarea sistemului a afectat emiterea extraselor de carte funciară, înscrierea tranzacțiilor imobiliare și activitatea notarilor, băncilor, geodezilor, dezvoltatorilor și proprietarilor.

Guvernul a anunțat ulterior că atacul a fost unul de tip ransomware și că o parte din infrastructura de virtualizare a ANCPI a fost criptată și ștearsă.

Specialiștii ANCPI, STS și ai structurilor de securitate cibernetică au început reconstruirea infrastructurii și mutarea aplicației e-Terra în cloudul guvernamental.

Până în prezent, instituția nu a oferit un termen ferm la care baza cadastrală și toate serviciile conexe vor redeveni complet funcționale.

Laurențiu Blaga a susținut public că nu există indicii că datele personale ale cetățenilor sau informațiile din contractele de vânzare-cumpărare ar fi fost furate. Investigațiile tehnice și penale nu sunt însă finalizate, iar instituția nu poate exclude cu certitudine absolută exfiltrarea unor date.

Newsweek România i-a cerut șefului ANCPI să explice când a început atacul, ce vulnerabilitate a fost exploatată, ce companii răspundeau de securitatea sistemului și ce sume au fost cheltuite pentru protejarea infrastructurii informatice.

De asemenea, i-am solicitat să comunice data estimată pentru repornirea completă a e-Terra și să precizeze dacă au fost dispuse anchete administrative, sancțiuni sau penalități împotriva furnizorilor și responsabililor de securitatea sistemului.