Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019. 

Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor. 

Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an. 

După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei. 

Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare. 

Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere. 

Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.   

În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB. 

Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare. 

România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare. 

Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii. 

În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice. 

În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei. 

În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor. 

În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment. 

BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.

Sursa: www.zf.ro

• 
  Volodimir Zelenski vine joi în România
  Președintele ucrainean Volodimir Zelenski vine joi, 12 martie, într-o vizită oficială în România, în cadrul căreia se va întâlni cu președintele Nicușor Dan, au confirmat surse oficiale. Aceasta va fi a doua vizită a președintelui ucrainean în România, după cea din 10 octombrie 2023. Atunci, Zelenski s-a întâlnit la Palatul Cotroceni cu fostul președinte Klaus …
• 
  Cetățeni asiatici sechestrați, bătuți și puși la muncă forțată pentru 300 de lei pe săptămână: percheziții de amploare
  Procurorii DIICOT, împreună cu polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, au efectuat marți, 10 martie 2026, trei percheziții domiciliare în municipiul București, într-un dosar ce vizează constituirea unui grup infracțional organizat. Ancheta vizează mai multe infracțiuni, printre care trafic de persoane, supunerea la muncă forțată, lipsire de libertate în mod ilegal, loviri și …
• 
  Daniel Băluță îl contrazice pe impostorul Ciprian Ciucu: ”Capitala nu intră în incapacitate de plată”
  Bucureștiul nu va intra în incapacitate de plată, este mesajul transmis de Daniel Băluță. Primarul Sectorului 4 îl contrazice pe Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, și declară că lucrurile la rețeaua de termoficare vor fi făcute. Mai mult, liderul din PSD a vorbit și despre debarcarea lui Bolojan și eventuala ieșire de la guvernare. …
• 
  Marile companii aeriene au început să scumpească biletele după ce prețul kerosenului s-a dublat
  Scandinavian Airlines (SAS), Qantas și Air New Zealand au spus marți că vor majora prețul biletelor din cauza conflictului din Orientul Mijlociu, acestea fiind primele companii aeriene care anunță oficial scumpiri din cauza creșterilor bruște și de amploare ale prețurilor kerosenului, potrivit Reuters. SAS este prima companie aeriană europeană care a anunțat scumpiri, aceasta transmițând …
• 
  Alexandru Bociu trebuie demis urgent! Scandalul adăpostului din Uzunu escaladează: cruzimea împotriva animalelor este inadmisibilă
  Scandalul eutanasierilor ilegale și al relelor tratamente aplicate câinilor fără stăpân în adăpostul din Uzunu, județul Giurgiu, a ajuns în Parlament. Deputata de Cluj, Aurora Tasica Simu, a cerut public demiterea președintelui Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Nicolae Bociu, acuzând conducerea instituției de tolerarea unor practici grave în adăposturile pentru animale. …