Guvernul corupt de la București se împrumută cu dobânzi mai mari decât statele care nu sunt în UE
Problemele economice ale țării noastre par să se adâncească în ciuda eforturilor pe care le face Guvernul Bolojan. O analiză efectuată recent a scos la iveală aspecte extrem de importante ce vor avea un impact semnificativ asupra evoluției economiei românești. Printre cele mai îngrijorătoare lucruri se numără faptul că România se împrumută de sume uriașe cu dobânzi mai mari decât state care nu sunt membre ale Uniunii Europene.
România traversează o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere economic. Guvernul condus de Ilie Bolojan face eforturi pentru a reduce deficitul bugetar, însă se pare că măsurile adoptate nu sunt suficiente pentru redresarea țării. O analiză recentă a scos la iveală pericolele majore la care este expusă țara noastră.
România pare să se scufunde tot mai mult din punct de vedere economic
O analiză recentă a Confederației Concordia a scos la iveală ce anume determină creșterea costurilor de finanțare a României. Mai exact, există două semnale îngrijorătoare care ilustrează gravitatea situației în care se regăsește țara noastră.
România se împrumută în euro, pe 10 ani, la costuri de aproximativ 6%, în timp ce Serbia, o țară care nu beneficiază de statutul de investment grade, reușește să acceseze finanțare la 4,6%. Acest decalaj este îngrijorător și nesănătos pentru sustenabilitatea finanțelor publice românești.
De asemenea, se estimează că la finalul acestui an ponderea cheltuielilor cu dobânzile în total venituri va ajunge 7,5%, plasându-ne pe locul trei în Uniunea Europeană, după Ungaria și Italia. Aceste țări au însă o pondere a datoriei publice în PIB mult mai ridicată decât România. Altfel spus, plătim mai mult pentru o datorie mai mică.
Când costul îndatorării depășește creșterea PIB, fiecare leu împrumutat devine o povară tot mai mare pentru generațiile viitoare. În cazul României, problema nu este nivelul absolut al datoriei, deși și acesta este în creștere, ci costul ridicat al finanțării care erodează spațiul fiscal disponibil pentru investiții productive.
Cum au evoluat cheltuielile
Pe zona de cheltuieli, cele mai ample ajustări au fost făcute pentru categoria cheltuielilor cu dobânzile (+29%), fiind urmate de cheltuieli cu transferurile și cu personalul, unde procentele sunt mult mai mici (aproximativ +4,5%). Având cifrele privind execuția bugetară la finalul lunii august 2025, noile ținte reprezintă o conectare la realitatea cheltuielilor asumate de guvern încă de anul trecut.
Pe zona de venituri, dinamica încasărilor a fost în general bună, însă ea vine pe fondul unor creșteri de taxe și impozite sau eliminări de facilități începând cu 1 ianuarie 2025, după ce în 2024 a fost promovată tot o politică fiscal-restrictivă.
Ponderea veniturilor din taxe, impozite și contribuții a ajuns la aproximativ 27,3% din PIB la finalul anului 2024, apropiindu-ne de nivelele din 2013-2015.
Deși la finalul anului 2025 vom depăși probabil 28% din PIB, deficitul continuă să rămână o problemă majoră. Este evident că problema importantă vine din zona de cheltuieli publice curente, care au crescut mult mai repede decât veniturile, generând instabilitate.
