Începând cu 18 mai 2020, inspectorii sanitari veterinari şi pentru siguranţa alimentelor desfăşoară o acţiune tematică la nivel naţional, în contextul semnării ordinelor comune între Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, pentru verificarea cerinţelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind funcţionarea unităţilor de alimentaţie publică în cadrul cărora se comercializează produse alimentare către consumatorul final, în perioada stării de alertă.
Până la data de 3 iunie 2020, au fost verificate 1.920 de obiective, precum: restaurant, unităţi de tip fast-food, pizzerii, cafenele, unităţi de catering, supermarket-uri, magazine alimentare, cantine, cofetării, patiserii, unităţi cu livrare la pachet, bistro-uri, etc.
În urma controalelor au fost aplicate 103 de amenzi contravenţionale în valoare de 360.600 de lei şi au fost emise 2 ordonanţe privind suspendarea temporară a activităţii. De asemenea, au fost reţinute oficial şi dirijate spre neutralizare 176 de kg de produse de origine animală.
Principalele deficienţe constatate în urma controalelor efectuate au fost:
– neconformităţi legate de asigurarea trasabilităţii şi conformităţii produselor alimentare (etichetare, buletine analiză cu rezultate nesatisfăcătoare)
– nerespectarea normelor sanitare veterinare privind regimul termic conform indicaţiilor stabilite de către producător;
– întreţinerea necorespunzătoare a spaţiilor de prelucrare, depozitare şi valorificare a produselor alimentare, precum şi a instalaţiilor, utilajelor şi a ustensilelor de lucru folosite;
– manipulare şi depozitare necorespunzătoare a produselor alimentare şi a ambalajelor,
– neconformităţi privind monitorizarea şi implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
– lipsa sau neaplicarea procedurii privind bunele practici de igienă în unitate (ex: spatii, echipamente şi ustensile de lucru, utilaje frigorifice aflate în conditii necorespunzătoare de întreţinere şi igienă);
– neconformităţi privind întreţinerea şi igiena echipamentului de protecţie sanitară a personalului muncitor şi/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;
– neefectuarea operaţiunilor de DDD în condiţiile legislaţiei specifice domeniului alimentar;
Controalele ANSVSA cu această tematică vor continua cu aceeaşi intensitate pe toată durata stării de alertă.
Reamintim cetăţenilor numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. – 0800 826 787 – care poate fi apelat gratuit, din orice reţea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranţei alimentelor.
- Escrocul din Clanul Pricopsiților se vrea primar la Capitală
Fostul viceprimar al Sectorului 2, este al patrulea politician care a anunțat că vizează postul de primar al Bucureștiului. Popescu a spus că nu mai face parte din PSD și că are propriile propuneri pentru viitoare proiecte în Capitală. Popescu face parte din Clanul Pricopsiților, o grupare criminală abonată la contracte de sute de milioane de euro cu statul. Mișu Pricopsitu’, patronul casei din filmul Miami Bici și legătura cu PSD Patronul casei din filmul Miami Bici este nimeni altul decât Mihai Gabriel Popescu, alias Mișu Pricopsitu’, fratele pesedistului Dan Cristian Popescu de la Sectorul 2, unul dintre cei mai … - Mafia robelor: peste 3.000 de magistrați încasează pensii speciale de peste 5.000 de euro lunar fără să fi cotizat la sistemul public
În timp ce milioane de români abia își plătesc facturile și pensiile obișnuite rămân la limita supraviețuirii, o castă privilegiată continuă să trăiască în lux pe banii contribuabililor. Este vorba despre peste 3.000 de magistrați care primesc pensii speciale de peste 5.000 de euro lunar, deși nu au cotizat nici măcar un leu la sistemul public de pensii. Sistemul de justiție românesc, care ar trebui să fie pilonul dreptății și echității sociale, a devenit, de fapt, un club exclusivist al celor care s-au auto-premiat cu privilegii nemeritate. Fosta elită a procurorilor și judecătorilor, unii dintre ei cu dosare controversate sau … - Datoria României va ajunge în 2028 la aproape 300 de miliarde de euro
România se afundă într-o spirală a împrumuturilor fără precedent. Dacă ritmul actual al datoriei continuă, în doar trei ani vom atinge pragul istoric de 300 de miliarde de euro datorie publică. Statul trăiește pe credit, guvernele se împrumută lunar cu miliarde, iar nota de plată este trecută pe umerii generațiilor viitoare. În 2019, datoria României era de aproximativ 100 de miliarde de euro. În mai puțin de un deceniu, s-a triplat. Nu s-au construit autostrăzi, nu s-au ridicat spitale și nici fabrici. În schimb, s-au mărit salariile bugetarilor, s-au aruncat bani pe ajutoare sociale și s-au plătit dobânzi uriașe către … - PSD și PNL au mituit electoratul din buget peste orice limită sustenabilă. România este în faliment
Ceea ce vedem astăzi nu mai este guvernare, ci o operațiune de mituire colectivă finanțată din bani publici. PSD și PNL au aruncat cu promisiuni, vouchere și salarii mărite fără acoperire, doar pentru a-și cumpăra liniștea electorală. Rezultatul? România este practic în faliment, iar datoria crește mai repede decât economia. Bugetul a devenit un sac spart din care curg miliarde fără control. Se dau ajutoare fără criterii, subvenții fără rezultate și funcții inventate doar pentru clientelă politică. În timp ce spitalele se prăbușesc, școlile sunt ruinate și autostrăzile rămân pe hârtie, statul aruncă bani pe pomeni electorale. Deficitul bugetar a … - Corupția la stat! Loteria Română își plătește șefii din CA mai bine decât Nuclearelectrica
Romatsa plătește 70.000 de lei brut lunar fiecărui membru al CA, Compania Națională de Aeroporturi București dă 69.000 de lei pe lună, iar Monitorul Oficial oferă 47.000 de lei pe lună membrilor din Consiliul de Administrație. Indemnizațiile directorilor pornesc și ele de la 85.000 brut pe lună la Romgaz și Depogaz, conform bazelor de date publice ale AMEPIP, analizate și reprezentate vizual de HotNews. Indemnizațiile din Consiliile de Administrație (CA) și Consiliile de Supraveghere (CS) ale entităților publice din România pornesc, pentru primele 65 de instituții de stat, de la 14.000 de euro brut lunar pentru fiecare membru al CA …
