Comisia Europeană le cere platformelor online să depună mai multe eforturi pentru combaterea ştirilor false

La doi ani după ce au convenit asupra unui cod de bune practici autoreglementat pentru combaterea dezinformării, Facebook, Google, Twitter şi alte companii tech trebuie să depună mai multe eforturi pentru a deveni mai eficiente împotriva ştirilor false, a transmis joi Comisia Europeană, potrivit Reuters.
Ştirile false legate de COVID-19 au accelerat apelurile ca reţelele de socializare să fie mai active în combaterea fenomenului.
Companiile, printre care s-au mai numărat Mozilla şi organismele comerciale pentru industria publicităţii, au semnat respectivul cod în 2018 în încercarea de a preveni să li se impună reglementări mai dure. Ulterior, Microsoft şi TikTok s-au alăturat la rândul lor grupului.
Cu toate acestea, există unele deficienţe în acest cod, după o evaluare a unui an de funcţionare, a precizat Comisia, conform unui raport consultat de Reuters.
„Acestea pot fi grupate în patru categorii largi: aplicarea inconstantă şi incompletă a codului de către platforme şi statele membre, absenţa unor definiţii uniforme, existenţa mai multor goluri în acoperirea angajamentelor din cod şi limitările intrinseci ale naturii autoregulatorii a codului”, se arată în raport.
Vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a făcut apel la mai multe măsuri pentru contracararea noilor riscuri.
„În contextul în care asistăm la noi ameninţări şi actori, a venit momentul să mergem mai departe şi să propunem noi măsuri. Platformele trebuie să devină mai responsabile şi transparente. Trebuie să fie mai deschise şi să ofere un acces mai bun la date, printre altele”, a spus ea.
Vera Jourova lucrează în prezent la un Plan European de Acţiune pentru Democraţie pentru a întări democraţia în faţa ameninţărilor digitale.
Comisia este de asemenea pregătită să propună noi regulile incluse într-un Act privind Serviciile Digitale până la sfârşitul anului, care va spori responsabilităţile şi răspunderea pentru conţinutul de pe platformele lor.
Sursa: Agerpres
- Liderii Partidului Popular Republican din Turcia vor fi expulzați / „Erdogan şi-a pierdut minţile”
Sute de membri ai forţelor de ordine au luat cu asalt duminică sediul din Ankara al principalului partid de opoziţie din Turcia pentru a-i expulza pe liderii acestuia, care au fost destituiţi joi printr-o hotărâre judecătorească, relatează AFP şi Reuters, transmite Agerpres. Susţinători ai liderului Partidului Popular Republican (CHP, social-democrat), Ozgur Ozel, blocaseră accesul în … - „Când o să zboare porcul!” Șansele ca UDMR să aibă premier, din perspectiva vicepremierului Tanczos Barna
Vicepremierul Tanczos Barna prezintă cu un realism pesimist posibilitatea ca UDMR să dea în viitor premierul, dar pare mai deschis spre varianta unui președinte al României etnic maghiar. Tanczos Barna a fost întrebat, duminică, la Digi 24, când va avea UDMR premier. „Când o să zboare porcul. Niciodată, cred”, a afirmat Tanczos Barna. Vicepremierul a fost … - Regizorul Tudor Giurgiu spune ce ar trebui să facă Guvernul cu filmul „Fjord” al lui Mungiu în campania de la Oscar
Tudor Giurgiu l-a numit duminică pe Cristian Mungiu „cel mai important și influent cineast român din toate timpurile”, după ce filmul său „Fjord” a fost premiat cu Palme d’Or la Cannes. Regizorul a făcut apel la implicarea guvernului în promovarea filmului pentru Oscar. Tudor Giurgiu, unul dintre cei mai importanți regizori români, spune, într-o postare … - Dezvoltatorul Lucian Azoiței cere României despăgubiri de peste 370 milioane euro în scandalul imobiliar Lagoon City București
Antreprenorul Lucian Azoiței, fondatorul dezvoltatorului imobiliar Forty Management, cere statului român despăgubiri care depășesc 370 de milioane de euro printr-un arbitraj internațional. Acesta susține că autoritățile au blocat documentația de urbanism pentru proiectul Lagoon City București, un complex estimat la aproximativ 100 de milioane de euro, ce urma să includă un hotel Radisson, sute de … - Peste 10.500 de copii au fost dați dispăruți în ultimul an în România / Cele mai multe cazuri vizează adolescenți între 14 și 18 ani
Peste 10.500 de sesizări privind dispariția unor minori au fost înregistrate în România în ultimul an, numărul fiind în creștere pentru al treilea an consecutiv, avertizează organizația Salvați Copiii România. Potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției Române, între 20 mai 2025 și 20 mai 2026 au fost raportate 10.566 de dispariții de minori. Sunt cu …




