Fugit în Italia, acolo unde susține că se confruntă cu grave probleme de natură psihică, incompatibile cu statutul de deținut, Ionel Arsene lansează o ultimă ofensivă în instanță, în încercarea de a scăpa de condamnarea definitivă pentru trafic de influență. În martie 2022, fostul șef al CJ Neamț a fost condamnat la 6 ani și 8 luni de închisoare, însă la data sentinței, acesta era fugit din țară de mai bine de o lună. În prezent, Arsene se află pe lista ”Most Wanted” a Poliției Române, în timp ce Italia refuză să-l extrădeze.
Revizuirea se poate admite dacă un martor a făcut o declarație falsă
Dacă Arsene a reușit să-i convingă pe judecătorii italieni să nu-l trimită în țară pentru că suferă de depresie și că ”există un risc ridicat de suicid dacă ar fi încercat în penitenciarele din România”, iată că acesta și-a găsit puterea și luciditatea pentru a-și rezolva problemele juridice din țară.
În a doua jumătate a lunii septembrie, Tribunalul Bacău va lua în discuție cererea de revizuire a sentinței penale, în urma căruia Ionel Arsene a fost condamnat. Fostul președinte al CJ Neamț a depus cererea la sfârșitul lunii iulie, iar dosarul a fost introdus imediat pe rolul instanței băcăuane.
Revizuirea hotărârilor definitive pe latură penală pot fi solicitate în anumite condiții:
În cazul în care cererea de revizuire a sentinței va fi admisă, sentința împotriva lui Ionel Arsene ar fi anulată, ceea ce ar duce la rezolvarea tuturor problemelor fostului baron PSD. În iunie, ÎCCJ a respins recursul în casație în cazul Ionel Arsene. Acesta mai are la dispoziție încă o cale extraordinară de atac, respectiv contestația în anulare.
Ionel Arsene: ”Justiția românească pune presiune, sistemul este abuziv”
Situația lui Ionel Arsene este una destul de complicată, în condițiile în care statul român a obținut o decizie definitivă de extrădare, la Curtea de Casație din Italia, în noiembrie 2023. Procedura de extrădare s-a blocat, însă, la Curtea de Apel Bari, care a decis să suspende ”operațiunea” cel puțin până în luna decembrie. Anterior, avocații italieni sesizaseră CEDO cu privire la un posibil caz de încălcare a drepturilor omului în cazul cetățeanului român.
Într-un raport depus de avocați, Arsene este descris ca o persoană sensibilă, timidă, care suferă de depresie și are tendințe suicidare, după condamnarea din România.
“Sunt un bărbat într-o situație cu probleme grave de sănătate… acest du-te-vino … m-a îngrozit … această presiune atât de mare că voi fi repatriat în țara mea a fost făcută într-un fel atât de exagerat că m-a speriat atât de tare încât m-am simțit îngrozit (…).
Pentru că văd că justiţia românească punea atâta presiune iar sistemul abuziv a făcut această presiune puternică, a ajuns chiar și aici în Italia și au insistat în acest mod puternic … evident că nu eram într-o stare bună”, a mărturisit Ionel Arsene unui psiholog care s-a ocupat cu evaluarea lui.
Ionel Arsene, denunțat de Gheorghe Ștefan
Raportul mai arată că Ionel Arsene a fost internat de urgență la Spitalul Universitare Policlinica Umberto I din Roma, acolo unde, în urma evaluării psihiatrice, diagnosticul de externare a fost: ”ingerare necorespunzătoare de medicamente în tulburare de dispoziție”, fără vreo afecțiune psihiatrică evidentă.
În dosarul de trafic de influență, Ionel Arsene a fost acuzat că, în cursul anului 2013, când era deputat, a primit suma de 100.000 de euro de la un martor pentru a influența persoane din conducerea Agenției Naționale de Integritate, pentru a rezolva o situație referitoare la conflictul de interese. Denunțătorul lui Arsene a fost omul de afaceri Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, fost primar al municipiului Piatra Neamț și patron al clubului de fotbal Ceahlăul.
