Fost colonel SRI: Pe baza mărturiilor lui Mihai Șora, ca martor al Securității în dosarul Noica-Pillat, 23 de personalități, între care Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu ori Păstorel Teodoreanu au înfundat pușcăriile, unii avînd condamnări de 25 de ani

Filosoful Mihai Șora a fost implicat în condamnarea în februarie 1960 a acuzaților din dosarul Noica-Pillat, considerat drept cel mai mare implicînd intelectuali din regimul comunist, a afirmat colonelul(r) SRI Tudor Păcuraru în podcastul HAI România de la Evenimentul zilei. Pe baza mărturiilor lui Șora, ca martor al Securității, 23 de personalități, între care Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu ori Păstorel Teodoreanu au înfundat pușcăriile, unii avînd condamnări de 25 de ani, transmite Inpolitics.

Fostul colonel SRI a avut acces la dosare secrete care arată despre implicarea filosofului Mihai Șora în structurile KGB, în perioada studiilor sale din Franța, se afirmă în EVZ. Însă calitatea de agent KGB a continuat și la revenirea în România, fiind cooptat de apropiata sa Ana Pauker – pe care o cunoștea bine de la Paris – în structura Ministerului Afacerilor Externe, pe care aceasta îl conducea.
„Era agent al puterii de la București, care era un guvern de ocupație pus de Moscova. Ca urmare a acestei notorietăți, a fost supus unei anchete discrete a Centrului Național Român. Era o ramură a DST-ului, care a conchis că dânsul este agent sovietic. I s-a făcut ordin de expulzare și în 1948 a apărut la București”, a relatat Tudor Păcuraru.

După plecarea Anei Pauker de la minister, Mihai Șora a fost tras pe dreapta („l-au mazilit”) și a preluat conducerea Editurii de Stat. Potrivit colonelului Păcuraru, Șora a fost reactivat ca agent KGB, alături de alți doi agenți locali, unul fiind Zigu Ornea.

„În 1957 au început arestările. KGB a trimis la confrații săi socialiști, printre care se număra Securitatea română, liste și specialiști. Printre țintele desemnate a fost Constantin Noica. Noica era agebt britanic încă din 1936 și a fost agent britanic până la moartea sa. (…) S-a organizat o echipă mixtă, un vechi agent al KGB-ului, șeful ca era Mihai Șora, în acel moment de 20 de ani, secondat de alți doi agenți ai Securității locale, Pavel Apostol și Zigu Ornea”, a afirmat Tudor Păcuraru.

Invitatul jurnalistului Mirel Curea în podcastul EVZ a dat detalii și din ancheta lotului Noica – Pillat, una dintre cele mai controversate procese din perioada care a însoțit instaurarea comunismului de tip sovietic în România. Astfel, subliniaza fostul ofițer SRI, Mihai Șora a avut un rol cheie în trimiterea după gratii a 23 de personalități ale României acelei epoci tulburi.

„Al doilea martor al Securității în acest proces a fost Zigu Ornea. (…) Acest triumvirat a băgat după gratii 23 de opersoane. Al 24-lea nu a apucat să vadă pușcăria fiindcă a murit în anchetă. (De fapt, au fost doi anchetați în această situație n.n.) Între ei citez, Nicu Steinhardt, Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Păstorel Teodoreanu. S-au împărțit 174 de ani de muncă silnică și 94 de ani de închisoare. Șora a fost martorul Securității. A vorbit despre relațiile de spionaj ale lui Noica cu Comitetul Național Român, creația DSF, contraspionajul francez. Aceste relații se făceau prin cunoscutul ”bandit” Emil Cioran”, a mai afirmat colonelul.

De menționat că dintre zecile de anchetați în lotul Noica-Pillat, mulți au fost arestați, alți cîțiva au fost anchetați în stare de libertate, dar condamnați, cu toții avînd și averile confiscate, în timp ce numele invocate de colonelul SRI, Mihai Șora și Zigu Ornea au fost printre puținii care – ”miraculos și arbitrar”, conform Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului – nu au fost nici arestați, nici condamnați. Șora a continuat să fie redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, pînă în 1969. Condamnații din lotul Noica au ieșit din închisoare în 1964, cu prilejul amnistierii generale a deținuților politici.