Festivalul populismului la PSD: Grindeanu pozează în salvatorul economiei și vinde iluzia reformei statului și a taxelor înghețate în 2027
Sorin Grindeanu, aflat la cârma PSD, a declanșat o veritabilă ofensivă a promisiunilor fără acoperire, încercând să se erijeze în salvatorul suprem al unei economii pe care propriul partid a căpușat-o decenii la rând. Într-o apariție la Antena3 CNN, menită să lovească în „austeritatea” atribuită guvernării Bolojan, liderul social-democrat a aruncat pe piață un plan în trei pași pentru „relansarea” României. Pachetul minune? Reforma statului, înghețarea taxelor în 2027 și indexarea pensiilor. Deși pozează în cavalerul dreptății și îi acuză pe adversari că „au dat cu barda în economie”, planul PSD este doar o ciorbă reîncălzită de lozinci electorale, sfidând logica economică și memoria recentă a românilor.
Culmea ipocriziei politice se regăsește în prima direcție asumată de Grindeanu: o „reformă reală” a administrației publice și tăierea agențiilor de stat. Să auzi PSD promițând restructurarea companiilor de stat este o glumă sinistră, în condițiile în care partidul a fost arhitectul istoric al sinecurilor, inventând agenții inutile și umflând organigramele cu activ de partid. În timp ce Grindeanu acuză actualul Executiv că a vândut „doar povești și propagandă”, el însuși servește românilor iluzia că tocmai creatorii caracatiței birocratice vor fi cei care îi vor tăia tentaculele.
Pe plan fiscal, liderul PSD supralicitează cu o promisiune de care antreprenorii români au învățat deja să se teamă: un „pact cu mediul de afaceri” și garanția fermă că taxele nu vor crește în 2027. Jurămintele televizate ale lui Grindeanu că „lucrul ăsta nu se va întâmpla” sună a deja-vu periculos. Mediul privat știe prea bine că angajamentele PSD de a nu majora birurile se evaporă de regulă a doua zi după alegeri, când realitatea deficitelor bugetare lovește necruțător, iar nota de plată este pasată exclusiv pe umerii companiilor care produc cu adevărat valoare în economie.
Nu în ultimul rând, Grindeanu reciclează o obligație legală strictă – indexarea anuală a pensiilor – și o ambalează strălucitor drept o mare concesie a partidului, susținând emfatic că „nu e de negociat”. Alături de populismul eliminării CASS pentru mame și veterani de război, liderul social-democrat cere adversarilor politici să nu îi mai dea „lecții de moralitate”. Este o demonstrație de tupeu politic desăvârșit din partea unui lider al cărui partid a contribuit decisiv, în anii precedenți, la degradarea puterii de cumpărare și la spirala inflației care a devorat veniturile cetățenilor de rând.
