Facultatea de Horticultură strânge semnături pentru ca bujorul să fie declarat Floare Naţională

Facultatea de Horticultură din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti a lansat un apel pentru strângerea de semnături online în vederea susţinerii unui proiect de lege prin care bujorul să fie declarat Floare Naţională şi Simbol Floral al României.

Potrivit unui comunicat al instituţiei de învăţământ, cei interesaţi pot semna petiţia la adresa https://www.petitieonline.com/bujorul_-_floare_naional_i_simbolul_floral_al_romaniei.

Facultatea de Horticultură precizează că a lansat în iunie 2013 propunerea ca bujorul să fie proclamat Floare Naţională, iar demersul s-a bucurat de „o foarte largă susţinere” din partea mediului academic şi societăţii civile, din ţară şi din diaspora, deopotrivă, concretizată prin peste 5.000 de semnături.

Evenimentul de lansare a iniţiativei va avea loc sâmbătă în Parcul Dendrologic din Campusul Agronomie-Herăstrău.

„Marea majoritate a ţărilor au o floare naţională ca element al identităţii lor, strâns legat de spaţiul geografic, cultural şi economic în care acestea se află şi se regăseşte în simbolurile statale ca steag, stemă, etc. (…) Pentru România, ideea unei flori naţionale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceşul, floarea de colţ, bujorul ‘românesc’ – Paeonia peregrina, var. romanica, etc. Nici una dintre aceste propuneri nu a fost însă legiferată vreodată, astfel încât ţara noastră se găseşte astăzi în situaţia de a nu avea o floare naţională”, se menţionează în comunicat.

Laleaua este floare naţională pentru Olanda, Turcia şi Ungaria, crizantema pentru familia imperială a Japoniei, trandafirul pentru SUA, Marea Britanie şi Bulgaria, aminteşte Facultatea de Horticultură.

Pe teritoriul României, din Banat până în Dobrogea şi din Oltenia până în Transilvania şi Moldova cresc spontan cinci specii de bujor în rezervaţii naturale protejate prin lege, având un mare potenţial biologic şi ornamental: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum şi trei specii cultivate cu peste 100 de varietăţi şi soiuri: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

În mai multe regiuni ale ţării sunt organizate, anual, în luna mai, sărbători şi festivaluri ale bujorului, argumentează în favoarea propunerii Facultatea de Horticultură.

Totodată, bujorul are un mare potenţial decorativ fiind nelipsit din parcuri, grădini private şi publice şi este, de asemenea, cultivat în mod special şi destinat realizării buchetelor şi aranjamentelor florale.

Datorită adaptabilităţii sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul ţării, de la câmpie până la regiunile muntoase, iar aceste flori sunt foarte îndrăgite în întreaga ţară, constituind surse de inspiraţie pentru folclor, muzică, literatură şi arta poporului român, se mai evidenţiază în comunicat.

Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor, în conştiinţa populară, ideea de sănătate, frumuseţe fizică şi spirituală este asociată adesea cu floarea de bujor, care este apreciat din timpuri străvechi ca plantă cu însuşiri terapeutice în medicina populară românească, mai argumentează specialiştii de la Facultatea de Horticultură.