- Declanșată în 2018, epidemia de Pestă Porcină Africană (PPA) este departe de a fi eradicată în România, deși autoritățile românești aplică un program de combatere la nivel național și au fost auditate de două ori de Comisia Europeană.
- România ocupă locul doi, în Uniunea Europeană, cu 763 de focare înregistrate la porcii domestici, în 2023, față de 327 de focare, în 2022.
- Eforturile autorităților românești de a combate PPA, printr-o reglementare mai aspră a creșterii porcilor vii și a comerțului cu porci vii sau tranșați, au fost atacate public de lideri politici populiști și extremiști, care au amenințat, anul trecut, cu organizarea unor proteste de amploare.
„14 state membre ale Uniunii Europene au fost afectate de PPA, anul trecut, incluzând Croația și Suedia, unde boala a fost detectată pentru prima oară, și Grecia, unde PPA a reapărut după ce această țară a fost liberă din 2021”, arată un raport publicat recent de Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).
Numărul focarelor de PPA în rândul porcilor domestici din Uniunea Europeană a fost de cinci ori mai mare decât în 2022, ajungând la un nivel similar cu cel din 2019. Această situație a fost determinată, în principal, de apariția și răspândirea ulterioară a maladiei în Croația și de recrudescența acesteia în România, procentul celor două state fiind de 96% din focarele din UE. În timp ce în România au fost înregistrate 763 de focare, la porcii domestici, în Croația au fost raportate 1.124 de focare.
Focarele de PPA la porcii domestici au avut, în mod clar, un caracter sezonier, în toate țările, cu 88% dintre focare raportate între iulie și octombrie. Majoritatea focarele de PPA în rândul porcilor domestici au fost detectate prin suspiciune clinică (94%), urmată de monitorizarea în unitățile afectate (3%) și testarea săptămânală a cel puțin doi porci morți în unitățile de creștere (3%).
În raportul EFSA este precizat că, în timp ce toate focarele din Croația au fost concentrate doar în trei regiuni, situate la granița cu Bosnia și Herțegovina și Serbia (țări non-UE puternic afectate de PPA: 1.511, respectiv 992 f), focarele din România au fost raportate la nivelul întregului teritoriu, întocmai ca în 2022.
În restul țărilor europene afectate, focarele înregistrate în populația de porci domestici au fost sporadice: 30 în Polonia, 16 în Italia și mai puțin de 10 în restul de 6 state membre afectate.
În UE, PPA la porci domestici a fost notificată în 11 regiuni NUTS 3 (județe), care nu fuseseră niciodată afectate înainte (comparativ cu 5 în 2022), situate în Croația, Grecia, Germania, Italia și Polonia, indicând o răspândire mai largă în zone noi. Cel mai multe dintre focare (96%) au fost raportate în unități mici, cu mai puțin de 100 de porci, iar toate cele șase focare raportate în exploatații cu peste 10.000 de porci, au fost localizate România.
O scădere a numărului de exploatații afectate, în special de unități mici (< 100 de porci), a fost observată în Lituania (−20%), Letonia (−17%) și Italia (−19%).
În schimb, numărul unităților mici cu PPA a crescut în România cu 27%, concomitent cu o creștere a incidenței PPA (de la 0,1% la 0,2%) față de 2022. Pierderile directe foarte mari au fost concentrate în zonele în care au fost notificate focarele mai mari (de exemplu, cele mai mari focare cu peste 10.000 de porci au fost raportate în patru regiuni ale României).
În statele membre, numărul total de mistreți morți sau uciși pozitivi la PPA notificați în ADIS/Animal Deases Information System/Sistemul de Informare privind Bolile la Animale a crescut cu 9% comparativ cu 2022. Cu toate acestea, există o variație considerabilă între țări.
În Germania, notificările au scăzut cu 44%, între 2022 și 2023. În schimb, în Bulgaria, Polonia și Italia, au crescut cu 73%, 60% și, respectiv, 290%. Analiza raportărilor cinegetice la nivel de țară a identificat o creștere a populației de mistreți în țările baltice, o scădere în Germania, Ungaria, România, Polonia și Slovacia și o tendință stabilă în Bulgaria. Tendințele de scădere în România, Ungaria și Slovacia constatate după declanșarea PPA urmează un model similar observat în țările baltice în primii ani după apariția bolii.
Eforturile autorităților românești de a combate PPA, printr-o reglementare mai aspră a creșterii și comerțului cu porci vii sau tranșați au fost atacate public de lideri politici populiști și extremiști, care au amenințat cu organizarea unor proteste de amploare.
Există, totodată, un curent conspiraționist care pune PPA pe seama unor interese ale marilor puteri agricole din Vestul Europei, care ar urmări ”distrugerea” sectorului zootehnic din România, pentru a transforma țara în „piață de desfacere”.
Realitatea comercială arată că importurile de carne de porc au crescut în România, în timp ce efectivele de porci au scăzut.
Combaterea PPA este o sarcină a autorităților, dar și o responsabilitate a cetățenilor: atât timp cât boala va persista, România nu poate opera exporturi de porcine și importurile vor continua să crească.
PPA pune în pericol și programul guvernamental de înființare/dezvoltare a unor ferme de reproducție, în valoare de o jumătate de miliard de euro.
