Educație cu toleranță zero la violență: Fiecare școală va avea un „grup de acțiune anti-bullying”
Fiecare școală trebuie să aibă un „grup de acțiune anti-bullying”, care trebuie să aibă rolul de „prevenire, identificare și soluționare” a acestui tip de comportament între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.
Grupul de acțiune va avea maximum 10 membri, între care se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale, potrivit normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.
Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying, se arată în actul normativ, publicat miercuri în Monitorul Oficial.
Scopul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ, transmite Ministerul Educației.
Instituția precizează că normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv.
Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică-bullying și cyberbullying.
Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:
- a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți;
- b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar;
- c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
- d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate;
- e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying;
- f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
- g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiun;
- h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.
Sursa: www.euroactiv.ro
- Marius Lulea, despre Unirea Bucovinei cu țara: „Românii și-au ridicat fruntea și au construit un ideal mai mare decât ei înșiși”
28 noiembrie 1918 rămâne unul dintre acele momente în care istoria a verificat, din nou, fibra acestui popor. Bucovina s-a unit cu Regatul României într-o vreme în care țara abia ieșise dintr-un război devastator, cu „pierderi și suferințe greu de imaginat”. Și totuși, așa cum subliniază Marius Lulea, românii au reușit atunci „să se adune, … - A băgat în faliment Blue Air, dar a fost numită de Bolojan la șefia Agenției pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice
Premierul Ilie Bolojan a aprobat numirea echipei de conducere la Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), Anişoara Ulceluşe fiind aleasă preşedinte, iar Oana-Mihaela Petrescu şi Nicolae-Bogdan-Codruţ Stănescu vicepreşedinţi, cu mandat de 4 ani. Oana-Mihaela Petrescu a fost CEO al Blue Air din 2019 în 2022. Blue Air a intrat în insolvență în 22 martie 2023. … - Percheziții la biroul lui Andrii Yermak, șeful de cabinet al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski
Percheziții la sediul șefului de cabinet al președintelui Ucrainean Volodimir Zelensky, Andrii Yermak, se desfășoară vineri dimineața în cartierul guvernamental, relatează corespondentul „Ukrainska Pravda” de la fața locului. Jurnaliștii au reușit să filmeze cum aproximativ 10 angajați ai NABU și SAPO au pătruns pe teritoriul cartierului guvernamental. Vom reveni cu detalii. - Problemele lui Moșteanu nu „s-au aflat”, le-a descoperit Libertatea. Momentul caraghios dintre Prelipceanu și Bolojan
Față în față cu Ilie Bolojan, Cosmin Prelipceanu a deschis cazul ministrului Apărării fără să spună oamenilor cum a apărut. Dacă din emisiunile televiziunilor românești ai elimina știrile muncite de restul presei, ar rămâne informații cam cât în matinalele de la radiouri. Dar nu alert-hăhăite, cum se practică la radio, ci alert-sumbre, așa cum le … - Marius Lulea: „Prostul nu e prost destul dacă nu e și fudul” – impostura educațională din fruntea ministerului Apărării
Ministrul Apărării reprezintă încă o piesă din mecanismul defect al imposturii educaționale care a slăbit România timp de decenii. Avem în vârful unei instituții strategice un produs al „fabricilor de diplome”, exact acel tip de personaj pe care Marius Lulea îl descria atunci când spunea că „unii au confundat competiția pentru educație cu competiția de …
