Educație cu toleranță zero la violență: Fiecare școală va avea un „grup de acțiune anti-bullying”

Fiecare școală trebuie să aibă un „grup de acțiune anti-bullying”, care trebuie să aibă rolul de „prevenire, identificare și soluționare” a acestui tip de comportament între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Grupul de acțiune va avea maximum 10 membri, între care se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale, potrivit normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying, se arată în actul normativ, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Scopul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ, transmite Ministerul Educației.

Instituția precizează că normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv.

Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică-bullying și cyberbullying. 

Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:

• a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți; 
• b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar; 
• c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
• d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate; 
• e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying; 
• f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
• g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiun;
• h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.

Sursa: www.euroactiv.ro

• 
  Peste 1.000 de firme au intrat în insolvență în 2026. Orașele cele mai afectate
  Numărul firmelor și al persoanelor fizice autorizate care au intrat în insolvență în primele două luni din 2026 a ajuns la 1.091, înregistrând o creștere de 13,17% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 964 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Clasamentul insolvenței, pe orașe Bucureștiul se …
• 
  De ce Simion nu susține eliminarea jocurilor de noroc. Deputatul AUR, Eduard Koler, mâna dreaptă a mafiei păcănelelor din România
  În discursurile publice, pozează în salvatorul celor săraci și asupriți de sistem. În culise, însă, deciziile politice ale lui George Simion par a fi dictate de interese financiare uriașe. Refuzul tacit al liderului AUR de a susține o legislație radicală pentru eliminarea jocurilor de noroc din comunitățile României are o explicație cu nume și prenume: …
• 
  Sechestru de 47 milioane de euro pe bunurile a 14 persoane acuzate că încasau bani pentru deşeuri inexistente
  Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au instituit sechestru în valoare de 236 de milioane de lei (aproximativ 47 de milioane de euro) asupra bunurilor deţinute de 14 persoane implicate într-un circuit fraudulos prin care erau decontate fictiv sume uriaşe din activitatea de colectare a ambalajelor, transmite Agerpres. În urmă cu trei zile, anchetatorii …
• 
  Pâinea se poate scumpi între 15,8% și 38,6%
  Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, spune că prețul pâinii poate crește în acest an, pe baza calculelor deja efectuate, cu procente cuprinse între 15,8% și 38,6%, pe fondul majorării prețului motorinei cu 30% și al scumpirii gazelor naturale cu 60%, iar măsurile luate de autorități nu vor determina scăderea prețului. Potrivit acestuia, în condițiile …
• 
  Bolojan dă afară în aprilie 13.000 de oameni
  Premierul Ilie Bolojan a vorbit despre reforma din administrația locală și a subliniat faptul că trebuie ca măcar 13.000 de oameni din administrația locală să fie dați afară. Acesta a subliniat că vorbește despre oameni care sunt efectiv pe post, nu despre reducerea de locuri vacante.  Ilie Bolojan a vorbit despre reforma administrației locale. Acesta …