Comisarul UE, Didier Reynders, cere României să renunțe la suveranitate și amenință cu sancțiuni

Guvernul României se plasează undeva la mijloc în chestiunea respectării supremației dreptului european în fața legislației naționale, a declarat comisarul european pentru justiție, Didier Reynders pentru The Financial Times. Reynders a precizat însă că Bruxelles-ul ar putea aplica sancțiuni României din cauza poziției ”permanente și persistente” a Curții Constituționale împotriva dreptului UE și împotriva supremației deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene. Didier Reynders cere ca România să renunțe la suveranitate în fața UE. Primul politician român care a cerut renunțarea la suveranitate a țării noastre în fața dreptului UE a fost liderul USR Dacian Cioloș.

”Am primit o reacția din partea guvernului României care spune nu, noi ne dorim să respectăm pe deplin supremația dreptului european…dar în cadrul constituției României. Așadar, nu este chiar răspunsul primit din partea guvernului german, fără nici o condiționalitate”, a declarat Reynders pentru Financial Times.

Publicația notează că deși nu se manifestă la fel de agresiv ca Polonia în ce privește negarea supremației dreptului european, România ar putea să o urmeze și să fie amendată cu milioane de euro dacă refuză să respecte deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Una dintre decizii se referă la desființarea Secției Speciale, care este perceptuă drept un instrument de presiune și intimidare la adresa magistraților, potrivit deciziei CJUE. Reynder a declarat, potrivit Financial Times, că ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a promis că secția specială va fi desființată în contextul unei reforme mai largi, care mai trebuie aprobată de Parlament.

Reynders a mai spus că aceasta este o tactică de tergiversare pe care a întâlnit-o și în discuțiile cu omologii maghiari. „În primul rând, trebuie să implementezi [hotărârile CJUE], în România, stop secției speciale. Apoi, dacă doriți să puneți în aplicare un nou sistem, vom verifica”, a mai spus comisarul pe justiție al Comisiei Europene.

Financial Times mai scrie că deși ar putea fi identificate unele similitudini între Varșovia și București, există totuși o diferență majoră: România a început să primească fonduri europoene din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență. Și, spre deosebire de Polonia, România face parte din grupul de țări europene care a aderat la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, care poate ancheta cazurile de fraude cu fonduri europene.

Context

Curtea Europeană de justiție a decis în Mai 2021, poziție întărită în decembrie, că judecătorii pot aplica legea europeană și pot ignora legislația națională, inclusiv deciziile Curții Constituțională, în cauzele care vizează încălcări ale tratatelor europene.

Curtea Constituțională din România a respins ambele decizii argumentând că judecătorii trebuie să aplice mai întâi legislația națională.

Poziția CCR reflectă ceea ce au decis Curțile Constituționale ale Poloniei și ale Germaniei în hotărârile lor privind supremația dreptului UE. Dar, în timp ce acțiunea în justiție a Poloniei a fost declanșată de premierul țării, comisia a îngropat securea războiului cu Germania după ce Berlinul a transmis asigurări că sprijină pe deplin supremația dreptului UE.