Lovitură de proporții pentru șeful USR și primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Judecătorii CCR au decis că amendamentul care prevede ca el să își piardă mandatul după ce a fost declarat incompatibil de ANI și ÎCCJ este constituțional. Cu alte cuvinte, Fritz nu va mai fi primarul Timișoarei.
UPDATE: Curtea Constituţională a României a stabilit, luni, cu privire la modificările aduse la Legea integrităţii, că reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului.
Potrivit unui comunicat al CCR, judecătorii constituţionali, cu majoritate de voturi, au constatat că dispoziţiile art.II pct.17 – cu referire la art.25 alin.(1) şi (2) – şi ale art.X alin.(1) şi (2) din Legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii sunt constituţionale.
Alineatul 1 din articolul X are următorul conţinut: „Persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, s-a constatat în mod definitiv starea de incompatibilitate sau de conflict de interese şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei prevăzute de lege, calculat de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a hotărârii judecătoreşti, le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.
În Alineatul 2 din articolul X se menţionează: „Persoanelor faţă de care se constată în mod definitiv starea de incompatibilitate sau conflictul de interese după intrarea în vigoare a prezentei legi le încetează funcţia, demnitatea publică ori mandatul la data rămânerii definitive a raportului de evaluare sau a hotărârii judecătoreşti, după caz”.
Curtea a constatat că „reglementarea măsurilor de sancţionare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituţie”.
Reprezentanţii USR au reclamat faptul că acest amendament introdus în lege îl vizează pe preşedintele partidului, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă privind conflictul de interese şi poate să-şi piardă funcţia de primar al municipiului Timişoara.
Dominic Fritz a afirmat luni, după decizia Curţii Constituţionale pe Legea integrităţii, că „în loc să oprească un brutal abuz de putere, majoritatea PSD din CCR tocmai l-a validat”.
„Dacă preşedintele va promulga Legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancţiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea. Nevoia mafiei privilegiaţilor de a scăpa de mine îi face să acţioneze disperat până într-acolo încât demolează bazele democraţiei. Un stat de drept care există doar atunci când PSD îşi doreşte, nu mai este stat de drept. Art. 15 din Constituţie – „legea dispune numai pentru viitor” – a fost suspendat azi pentru mine. Mâine poate fi suspendat pentru oricine. De azi înainte, orice majoritate parlamentară poate inventa pedepse pentru trecut, croite pe numele unui adversar politic, iar CCR-ul controlat politic le va parafa”, a scris Dominic Fritz pe pagina sa de Facebook.
Decizie și pe articolul privind declarațiile de avere pentru concubine
La dosarele pe integritate conexate : cu unanimitate de voturi – a fost declarată neconstitutionala sintagma „persoana care are relatii asemănătoare celor dintre soti”; cu unanimitate , a fost declarata neconstituționala publicarea declaratiilor de interese financiare a sotului/sotiei, si cu majoritate – a funcționarilor/demnitarilor vizati de lege; cu majoritate, a fost declarata constitutionala incetarea de drept a functiei/demnitatii publice la 30 de zile de la intarea in vigoare a legii.
Nicușor Dan a sesizat CCR
Preşedintele Nicuşor Dan a atacat la Curtea Constituţională Legea privind integritatea, vizat fiind articolul care obligă soţii sau partenerii demnitarilor să depună declaraţii de avere. „Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv – durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică – pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic, lăsând persoanei vizate sarcina de a se autocalifica drept destinatar al obligaţiei”, argumentează preşedintele, referindu-se la formularea „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. Aceasta în condiţiile în care partenera sa Mirabela Grădinaru şi-a făcut publice declaraţiile de avere şi de interese înainte ca legea să fie adoptată de Parlament. Un alt articol contestat de preşedinte este cel care l-a vizat pe liderul USR, primarul Timişoarei, Dominic Fritz, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.
Noua lege a integrităţii adoptată de Parlament a fost contestată şi de un grup de 27 de senatori de la USR şi PNL, fiind vizate cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală. Demersul are drept scop obţinerea garanţiei că noua lege ANI corespunde rigorilor constituţionale şi că, astfel, Comisia Europeană va considera îndeplinit corect jalonul din PNRR aferent, arată USR.
„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR împotriva lui Dominic Fritz şi Mirabelei Grădinaru, partenera preşedintelui Nicuşor Dan. Într-o democraţie nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă obiecţia de neconstituţionalitate va fi admisă de CCR, avem şansa să salvăm Legea ANI şi jalonul PNRR”, afirma Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR.
USR consideră că sunt neconstituţionale alineatele prin care, ca urmare a dorinţei PSD-AUR, ar urma să fie sancţionate cu pierderea funcţiei sau a mandatului persoanele găsite în stare de incompatibilitate sau de conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi ANI. Potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, o lege poate dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Astfel, sunt contestate două prevederi din lege, introduse prin amendamente propuse de PSD şi de AUR: cea privind aleşii locali cu decizie definitivă de incompatibilitate, situaţie în care se regăseşte Dominic Fritz, şi cea privind declaraţiile de avere ale partenerilor demnitarilor.
Mizele majore ale contestaţiilor
Una dintre cele două mize majore ale contestaţiilor se referă la retroactivitatea sancţiunilor (Amendamentul „Fritz”).
Cea mai controversată prevedere stabileşte că aleşii aflaţi în funcţie, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese anterior noii legi, îşi pierd mandatul, în termen de 30 de zile. Contestatarii invocă încălcarea Articolului 15 din Constituţie, susţinând că legea dispune numai pentru viitor şi nu poate adăuga sancţiuni noi (pierderea mandatului actual) unor fapte şi situaţii juridice deja finalizate sub vechea lege. Această prevedere a fost interpretată ca având o „ţintă fixă”, respectiv primarul Timişoarei, Dominic Fritz, dar şi alţi aleşi locali aflaţi în situaţii similare.
Cea de-a doua se referă la declaraţiile de avere şi de interese ale partenerilor de viaţă (Amendamentul „Grădinaru”).
Noua lege extinde obligaţia de depunere a declaraţiilor de avere şi interese către persoanele care au „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” cu demnitarii. Sesizarea arată că legea nu defineşte clar ce înseamnă o astfel de relaţie (nu precizează durata convieţuirii sau existenţa unei gospodării comune), forţând persoanele vizate să se „autocalifice” ca subiecţi ai legii pentru a nu risca amenzi. Preşedintele şi opoziţia susţin că publicarea nominală a averilor unor persoane private, care nu exercită funcţii publice, este o ingerinţă disproporţionată în viaţa privată, încălcând standardele CJUE şi CEDO.
Această formă este considerată un „viciu agravat” faţă de Decizia CCR 297/2025, deoarece impune răspunderea unei persoane terţe pentru o obligaţie pe care nu şi-a asumat-o. Din punct de vedere politic, se consideră că măsura o vizează pe partenera preşedintelui, Mirabela Grădinaru.
Contextul PNRR şi presiunea fondurilor europene
Legea integrităţii reprezintă un jalon critic în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi trebuie promulgată până la 31 august.
Reprezentanţii social-democraţilor acuză USR şi PNL că, prin această sesizare, blochează primirea a 771 de milioane de euro din fondurile europene pentru a-şi proteja liderii. Contestatarii afirmă că integritatea nu se poate asigura prin legi neconstituţionale „date împotriva adversarilor politici, ca în dictatură” şi că o lege viciată ar periclita oricum jalonul PNRR în faţa Comisiei Europene.
Precedente şi riscuri internaţionale
Disputa are loc în contextul în care, în mai 2025, CCR a limitat deja caracterul public al informaţiilor despre familie din declaraţiile de avere. Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi experţii anticorupţie avertizează că eliminarea transparenţei averilor poate încălca angajamentele internaţionale ale României faţă de OCDE, GRECO şi Comisia Europeană (în cadrul Raportului privind Statul de Drept).
Întâlnirea de taină
Şedinţa de luni a judecătorilor constituţionali are loc în contextul unor relatări de presă despre o întâlnire neanunţată oficial a liderului PNL, premierul Ilie Bolojan, cu Simina Tănăsescu, preşedinta CCR, în biroul preşedintelui Senatului, liberalul Mircea Abrudean.
Preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, a respins „ferm şi categoric” orice speculaţie privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curţii în afara cadrului strict legal.
Pe de altă parte, preşedinţii curţilor de apel din România consideră necesară clarificarea acestor informaţii privind întâlnirea dintre preşedinta CCR şi premierul, care ar fi avut loc în biroul preşedintelui Senatului, aceştia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curţii Constituţionale. Totodată, preşedinţii curţilor de apel susţin că lipsa de transparenţă a unor astfel de întâlniri este „profund inadecvată standardelor” pe care trebuie să le respecte o jurisdicţie constituţională.
Mesaje similare au transmis, duminică seară, şi preşedinţii tribunalelor şi judecătoriilor din România, precum şi reprezentanţii CSM.
Săptămâna trecută, preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma că aşteaptă ca, luni, CCR să se pronunţe dacă este constituţional sau nu ceea ce au semnalat PNL-USR şi preşedintele României în legătură cu Legea integrităţii. El preciza că, dacă trebuie făcute modificări acestei legi, atunci acestea trebuie realizate până la 31 august, dată până la care legea trebuie promulgată, în caz contrar, România riscând să piardă o sumă uriaşă din fondurile europene.
