Direcția Națională Anticorupție a încasat, într-o singură zi, două lovituri zdravene la Înalta Curte de Casație și Justiție. Fostul vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, acuzat că a luat șpagă de la un om de afaceri, în anul 2008, 2,5 milioane de euro, a scăpat de procesul penal, întrucât instanța a constatat, definitiv, că a intervenit prescripția răspunderii penale. În aceeași zi, Înalta Curte a respins, ca nefondat, tot printr-o decizie definitivă, recursul în casație declarat de DNA în dosarul fostei conduceri a ANRP și a omului de afaceri Horia Simu.
Motivul, același – s-au prescris faptele. Fapte care ar fi fost săvârșite între 2009 și 2011. Aceste lovituri vin la mai puțin de o lună după ce ÎCCJ a respins și recursul în casație al DNA formulat în dosarul Elenei Udrea și al Ioanei Băsescu, referitor la fraudarea campaniei electorale a lui Traian Băsescu din anul 2009.
Primul dosar în care s-a dispus, definitiv, soluția încetării procesului penal pe motiv de prescripție a răspunderii penale este cel care l-a vizat pe fostul vicepreședinte al ANAF, Șerban Pop, trimis în judecată de DNA, pe vremea Laurei Codruța Kovesi, pentru o mită de 2,5 milioane de euro. Marți, Secția Penală a ÎCCJ a judecat apelul declarat de Pop împotriva unei sentințe a Curții de Apel București din 12 septembrie 2022, prin care ex-vicepreședintele Fiscului primise o condamnare de nu mai puțin de 13 ani de închisoare pentru luare de mită.
Instanța supremă a admis apelul declarat de Șerban Pop, a desființat, în parte, sentința apelată și, rejudectând, a dispus „încetarea procesului penal față de inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”. Înalta Curte de Casație și Justiție a procedat, și în acest caz, la fel ca și în multe alte dosare închise, pentru aceleași motive, în ultimele luni, respectiv a menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Mai exact, a menținut confiscarea de la Șerban Pop a sumei de 2,5 milioane de euro. Hotărârea ÎCCJ 359 din 5 decembrie 2023 este definitivă.
Fapte din 2008
Șerban Pop, fost vicepreședinte al ANAF, a fost trimis în judecată de DNA în 2017, printr-un rechizitoriu în care se reținea faptul că acesta, între 31 ianuarie și 23 decembrie 2008, ar fi pretins unui om de afaceri 5 milioane de euro, din care ar fi primit 2,5 milioane de euro, în conturile unor companii off-shore pe care le controla prin intermediul unor interpuși. Banii ar fi fost primiți între 8 septembrie și 23 decembre 2008, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle de serviciu ale lui Șerban Pop, respectiv pentru aprobarea unor soluții fiscale individuale anticipate legate de o tranzacție încheiată de firma omului de afaceri cu o societate de stat, dar și a înregistrării restituirii către această firmă a unui TVA de 228.259.140 de lei.
Procurorii arătau că, după primirea sumei aferente rambursării, jumătate din banii încasați de firma în cauză ar fi fost transferați într-un cont deschis la o bancă din Ungaria, iar, de aici, către două firme off-shore controlate de același om de afaceri. De acolo, 2,5 milioane de euro ar fi fost transferați, mai departe, în conturile unor firme off-shore din Cipru, controlate de Șerban Pop prin intermediari.
Cauza, întoarsă de mai multe ori la procurori
Problema acestui dosar este că a fost restituit de două ori de către instanță, la DNA. Apoi, DNA, l-a retrimis în judecată în 4 decembrie 2019, pentru ca, în 24 martie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție să restituie din nou cauza procurorilor Direcției Naționale Anticorupție.
Motivul a fost unul de procedură, deoarece, prin Ordonanța procurorului șef al DNA din 17 septembrie 2019, a fost infirmată în întregime o soluție de clasare dispusă anterior. Mai mult, instanța supremă a mai dispus infirmarea în întregime a tuturor actelor subsecvente și a rechizitoriului. DNA susține că a refăcut urmărirea penală și, la data de 6 decembrie 2021, a retrimis dosarul în instanță. Numai că, între timp, a intervenit prescripția răspunderii penale.
Alt dosar „vedetă” de care s-a ales praful
Al doilea dosar în care DNA a pierdut rușinos este una dintre anchetele privind fraudele de la ANRP, declanșate, de asemenea, în mandatul Laurei Codruța Kovesi. Este vorba despre un dosar în care au fost trimiși în judecată Crinuța Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, omul de afaceri Horia Simu, Remus Baciu și ex-deputatul UDMR Marko Attila Gabor.
Vorbim despre fapte care s-ar fi petrecut între 2009 și 2011, când Horia Simu ar fi achiziționat prin intermediari drepturile litigioase asupra unui teren de la Constanța, contra 700.000 de euro, iar cei de la ANRP ar fi stabilit în favoarea lui Simu despăgubiri de 8,75 de milioane de euro, despre care procurorii DNA spuneau că au fost supraevaluate cu 7.715.000 de euro. Mai mult, Crinuța Dumitrean, care conducea la acel moment ANRP, ar fi primit pentru asta suma de 400.000 de euro.
Ca și în cazul precedent, instanța supremă a constatat, la data de 27 aprilie 2023, prescrierea răspunderii penale, încetând procesul penal față de inculpați. DNA, însă, a formulat un recurs în casație, care a fost respins, tot în 5 decembrie, ca nefondat.
Astfel de soluții vin pe bandă rulantă. Cel mai răsunător eșec: afacerea campaniei din 2009
Cele două lovituri primite săptămâna aceasta de procurorii anticorupție au loc la nicio lună de când ÎCCJ a respins, tot ca nefondat, recursul în casație al DNA împotriva unei decizii a instanței supreme din 11 iulie 2023, prin care Ioana Băsescu și Elena Udrea au scăpat de pușcărie în dosarul fraudelor din campania electorală prezidențială din anul 2009, pe motiv de prescripție a răspunderii penale.
Procurorul DNA Marius Bulancea, actuala „mână dreaptă” a Laurei Kovesi la EPPO, a instrumentat acest dosar, trimițându-l în instanță, în 2017, cu doar 6 luni înainte ca faptele să se prescrie, iar actuala conducere a DNA a crezut, cu tupeu, că poate anula două decizii ale Curții Constituționale și o decizie a ÎCCJ cu privire la prescripție, invocând o hotărâre a CJUE care, în interpretarea procurorilor, ar fi permis judecătorilor din România să nu țină cont de dispozițiile obligatorii ale CCR și ÎCCJ.
Elena Udrea și Ioana Băsescu au scăpat, astfel, definitiv de condamnările de 8, respectiv de 5 ani de închisoare primite la Curtea de Apel București, în 2022, în dosarul privind fraudele financiare legate de finanțarea campaniei electorale prezidențiale a lui Traian Băsescu, din anul 2009.
