CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională
CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.
În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.
Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.
Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.
Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.
Sursa: www.mediafax.ro
- Ilie Bolojan stă mai mult pe vloguri cu discursuri decât cu reformarea României
România traversează o perioadă complicată, cu dezechilibre economice, instituții blocate și o administrație sufocată de birocrație. În acest context, cetățenii așteaptă soluții concrete, decizii curajoase și reforme reale. În schimb, primesc din ce în ce mai des discursuri ambalate frumos, livrate pe vloguri și rețele sociale, fără acoperire în fapte. Ilie Bolojan pare tot mai … - Raport al serviciilor americane: Putin vrea să cucerească toată Ucraina și părți din Europa
Rapoartele serviciilor secrete americane continuă să avertizeze că președintele rus Vladimir Putin intenționează să cucerească întreaga Ucraină și să recucerească părți din Europa care au aparținut fostului imperiu sovietic. Informația a fost comunicată de către șase surse familiarizate cu situația, pentru agenția Reuters. Cel mai recent dintre rapoarte datează de la sfârșitul lunii septembrie, potrivit … - Bolojan dă încă o palmă angajaților la stat
Tradiția punților bugetare e întreruptă de premierul Ilie Bolojan, care nu e de acord cu o zi liberă pe 5 ianuarie, când angajații la stat se întorc la muncă pentru o zi, pentru ca apoi să aibă iar libere, potrivit surselor Cotidianul. Anul 2025 începe pentru bugetari cu liberele legale, adică 1 (joi) și 2 … - De ce refuză Bolojan să îl demită pe Predoiu, autorul legilor justiției prin care escrocii scapă de pușcărie
Refuzul premierului Ilie Bolojan de a-l îndepărta pe Cătălin Predoiu din Guvern ridică semne serioase de întrebare, mai ales în contextul trecutului acestuia. Predoiu nu este un personaj nou în arhitectura puterii: a avut mai multe mandate la Ministerul Justiției, perioade în care a influențat decisiv legislația penală, iar astăzi conduce Ministerul Afacerilor Interne, instituția-cheie … - Mafia media, front comun pentru salvarea scaunului Lianei Arsenie, garanția că pot scăpa de pușcărie prin prescripție
Un fenomen tot mai vizibil în spațiul public arată cât de strâns sunt legate anumite zone ale presei de interesele din justiție. În ultimele săptămâni, mai multe televiziuni și site-uri cunoscute pentru obediența lor față de putere au declanșat un adevărat front mediatic în apărarea Lianei Arsenie, prezentată forțat drept „victimă” a unor atacuri politice …
