De ce refuză Bolojan să îl demită pe Predoiu, autorul legilor justiției prin care escrocii scapă de pușcărie
Refuzul premierului Ilie Bolojan de a-l îndepărta pe Cătălin Predoiu din Guvern ridică semne serioase de întrebare, mai ales în contextul trecutului acestuia. Predoiu nu este un personaj nou în arhitectura puterii: a avut mai multe mandate la Ministerul Justiției, perioade în care a influențat decisiv legislația penală, iar astăzi conduce Ministerul Afacerilor Interne, instituția-cheie care ar trebui să combată infracționalitatea.
Această continuitate de putere explică, pentru mulți, de ce reformele din justiție au fost construite astfel încât să pară tehnice, „europene”, dar să producă efecte devastatoare în practică.
Un traseu politic fără răspundere
De-a lungul mandatelor sale la Justiție, Predoiu a fost unul dintre principalii promotori ai pachetului de legi care a modificat echilibrul dintre stat și infractor. Rezultatul este astăzi evident:
– dosare de corupție închise pe prescripție,
– pedepse reduse drastic,
– proceduri care favorizează tergiversarea,
– inculpați care scapă nu pentru că sunt nevinovați, ci pentru că statul a devenit lent și ineficient.
În mod paradoxal, după aceste mandate controversate la Justiție, Predoiu a fost mutat la Interne, instituția care ar trebui să aplice legea și să protejeze cetățenii de rețelele de fraudă și criminalitate organizată. Practic, același om care a slăbit cadrul penal coordonează acum forțele care ar trebui să lupte cu efectele propriilor legi.
Tăcerea lui Bolojan nu mai este neutră
Ilie Bolojan se prezintă public drept un premier al disciplinei și al reformei. Însă menținerea lui Predoiu într-o funcție-cheie arată o ruptură clară între discurs și realitate. Când legi greșite produc consecințe sistemice, iar autorul lor este nu doar păstrat, ci promovat în structurile de forță ale statului, problema nu mai este una de eroare, ci de voință politică.
Bolojan nu poate pretinde că nu cunoaște efectele acestor legi. Ele sunt vizibile în statistici, în deciziile instanțelor și în frustrarea publică. A-l proteja pe Predoiu înseamnă a proteja un model de guvernare în care nimeni nu răspunde pentru eșecuri.
Cine este avantajat de acest aranjament
Nu cetățenii onești și nici victimele infracțiunilor. Avantajați sunt cei care știu să folosească portițele legii, cei cu resurse pentru a trage de timp și cei care mizează pe prescripție ca strategie de apărare. În acest sistem, statul pare să joace împotriva propriilor cetățeni.
Refuzul lui Ilie Bolojan de a-l demite pe Cătălin Predoiu nu este o decizie administrativă banală. Este un semnal politic clar că vechile rețele de putere, construite în jurul justiției slăbite, sunt în continuare protejate, indiferent de funcția pe care o ocupă astăzi autorii lor.
