Cum te afectează virusul COVID-19 pe termen lung?

Distribuie acest articol!

Știm că virusul poate afecta organe, cum ar fi plămânii, inima și creierul, ceea ce crește riscul apariției problemelor de sănătate pe termen lung. Persoanele în vârstă și cele cu multe afecțiuni medicale grave sunt mai susceptibile de a avea simptome persistente ale COVID-19, dar sunt și persoane tinere, altfel sănătoase, care se pot simți rău mult timp după infecție.

Chiar și persoanele care nu sunt spitalizate și care au forme ușoare de boală pot prezenta simptome persistente sau tardive, cum ar fi dureri de cap, oboseală extremă și dureri în corp. De exemplu, nu poți face prea multe lucruri în casă sau pentru serviciu pentru că te simți fără energie. Chiar și efortul fizic de rutină, precum aspiratul, te epuizează. Te doare peste tot. Ai probleme cu concentrarea, chiar și cand te uiți la televizor.

Unii oameni experimentează simptome care persistă saptamani și chiar luni de zile după testarea negativă pentru virus. Sunt în curs studii multianuale pentru a investiga acest aspect.

Încă nu știm cât timp aceste simptome pot persista la unii pacienți, dar știm că aceștia trebuie să beneficieze de îngrijire specializată, diferite investigații și consultații la medici specialiști.

Care sunt simptomele persistente după COVID-19?

Cele mai frecvente simptome raportate pe termen lung:

● Oboseală,
● Respirație scurtă,
● Tuse,
● Durere articulară,
● Durere toracică.

Alte simptome raportate pe termen lung:

● Durere musculară,
● Cefalee,
● Febră intermitentă,
● Bătăi rapide sau puternice ale inimii (palpitații),
● Pierderea mirosului sau gustului,
● Probleme de somn,
● Erupții cutanate,
● Căderea părului,
● Dificultăți de gândire și concentrare (denumită uneori „ceață cerebrală”),
● Depresie

COVID-19 afectează anumite organe


Deși COVID-19 este văzută ca o boală care afectează în principal plămânii, poate afecta și multe alte organe. Această afectare a organelor poate crește riscul de probleme de sănătate pe termen lung:

Inima – Testele imagistice efectuate la câteva luni după recuperarea de la COVID-19 au arătat leziuni de durată ale mușchilor inimii, chiar și la persoanele care au prezentat doar simptome ușoare de COVID-19. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor.

Plămâni – Tipul de pneumonie adesea asociat cu COVID-19 poate provoca daune de lungă durată micilor saci de aer (alveole) din plămâni. Țesutul cicatricial rezultat poate duce la probleme de respirație pe termen lung.

Creier – Chiar și la tineri, COVID-19 poate provoca accidente vasculare cerebrale, convulsii și sindromul Guillain-Barre – o afecțiune care provoacă paralizie temporară. COVID-19 poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta boala Parkinson și boala Alzheimer.

Exista mai multe cercetări în desfășurare pentru a testa mai multe teorii. Nu știm încă de ce apare sindromul post-COVID, dar ipotezele variază de la zone ascunse de infecție la un răspuns inflamator prelungit. De asemenea, nu suntem siguri care ar putea fi consecințele pe termen lung ale acestor simptome persistente. Știm că acest sindrom poate avea cu siguranță un impact asupra calității vieții.

Dacă ați avut o formă ușoară de boală și v-ați tratat acasă, dar acum aveți simptome post COVID se recomandă consult la medicul de familie care poate diagnostica severitatea simptomelor persistente, ajutându-vă să le tratați pe cele ușoare și vă recomandă un specialist pentru cele mai grave.

Deoarece simptomele sindromului post-COVID sunt diverse și deoarece această afecțiune este atât de nouă și unică, este necesară o abordare multidisciplinară.

Sursă text: stirileprotv.ro

Sursă foto: reginamaria.ro


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: