Politică

Cum distrug imaginea României în lume etichetele denigratoare puse partidului AUR și votanților săi

Motto: „Virtutea însăși nu scapă atacurilor calomniei” – William Shakespeare, Hamlet

Despre folosirea abuzivă a etichetelor denigratoare

Dezvoltarea democratică a unui stat presupune, dincolo de confruntările de natura politică –
inevitabile și necesare în forma lor civilizată în multipartitism – o voință comună de a servi cât
mai bine interesele naționale în ansamblu, chiar prin concepții și mijloace diferite.

John Dewey, un important teoretician al democrației din Statele Unite spunea că democrația
este în primul rând un mod de “conviețuire în asociere, o experiență comună” a unei societăți.
El considera că accesul la votul liber nu este suficient și că pentru o democrație „completă” este
necesară o “opinie publică formată prin comunicarea dintre cetățeni, experți și politicieni”. Cu
alte cuvinte, democrația exclude monopolul celor aflați la guvernare asupra dreptei judecați și
justei măsuri, ci implică dialogul constructiv.

Confruntările politice trebuie să se manifeste prin dezbateri de idei, de doctrine, de soluții, de
ipoteze, nu de insulte și invective. Acestea din urmă pot contribui la diminuarea prestigiului
oponentului, dar nu ajută cu nimic gestionarea corectă a afacerilor publice. Democrația admite
diversitatea de idei, pe de o parte, și spiritul critic pe de altă parte. O democrație autentică și
matură se manifestă prin eleganța discursului și prin forța argumentului.

Ea trebuie măcar să tindă, dacă nu poate să ajungă, la folosirea exclusivă a adevărului în competiția politică. Democrația românească, relativ tânără, nu atins încă nivelul de rigoare, măsură și
responsabilitate, care să câștige respectul deplin al cetățeanului de rând, al cărui bagaj de
cunoștințe necesare unui vot conștient este contaminat de scandaluri reale sau artificiale, care
se succed cu repeziciune unele după altele, generând lehamite și dezgust.

Asta pentru că democrația nu este o icoană, ci ia chipul și asemănarea celor care o reprezintă în spațiul public. Opinia publică însă poate cădea cu ușurința victima în apele tulburi ale tumultului mediatic, mai
ales în zilele noastre, când acesta este contaminat de enunțuri și opinii lipsite de autoritatea și
rigoarea profesională și responsabilitatea personală pe care le presupunea cuvântul scris.

„Calomniați, calomniați, tot va rămâne ceva”, bine cunoscuta butadă din Bărbierul din Sevilia este, din păcate, o practică folosită pe scară largă în politica noastră.

Printre altele, aceasta se manifestă prin lansarea de etichete denigratoare fără acoperire,
aplicate mai ales adversarilor politici care urcă în preferințele electoratului, care prin repetare
devin automatisme. Este o conduită nocivă, ai cărei promotori par a nu conștientiza efectele
dăunătoare asupra climatului democratic.

Partidele tinere, purtătoarele unui nou mesaj, sunt vizate cu predilecție de aceste etichetări,
deoarece personalitatea și profilul acestora nu sunt pe deplin conturate în conștiința publicului.
Asta spre deosebire de formațiunile politice formate prin sciziuni, regrupări, comasări, migrări,
redenumiri, ale acelorași protagoniști cunoscuți prin mediatizare, nu prin valoarea ideilor sau
consecvența convingerilor lor.

În configurația politică actuală din România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este
partidul cel mai frecvent atacat cu acuze fără acoperire, care nu se sprijină decât pe țâfne
personale, exagerări, generalizări, extrapolări nejustificate, analogii forțate.
Nu demult, erupții virulente ale unei astfel de retorici, emise de sub auspiciile unei instituții
academice, au folosit eticheta de fascism-legionarism, fără un minim de credibilitate și
plauzibilitate.

Întrucât demonstrația asupra lipsei de temei a unei astfel de etichete este evidentă pentru
oricare dintre cetățenii cu un minimum de educaţie din această țară, m-aș opri asupra
potențialelor consecințe negative pe care le creează asupra democrației în ansamblu, o dată
epuizat efectul efemer de satisfacție pe care îl creează o afirmație nefondată sau o invectivă
emisă la mânie.

Afectarea imaginii Romaniei

Se introduce în vocabularul public ideea de existență – fie și ipotetică – a unui curent de gândire
legionar-fascist în democrația românească. Nu iese fum, până nu faci foc, vor zice unii. Cu alte
cuvinte ne-am fi întors în anii 1930, democrația ar fi în pericol, în curând prim-miniștri și savanți
vor fi împușcați pe peroane și în păduri etc. Pentru observatori externi mai puţin atenți la
circumstanțe și detalii, eticheta ar putea fi extinsă la România ca atare, ca țară unde un partid
extremist amenință valorile europene.

Diminuarea capacitații de influenta în cadrul Uniunii Europene

Dar chiar și lipite de un singur partid, etichetele vor afecta interesele României. O data intrați în
Parlamentul European, reprezentanții AUR ar urma să se lupte mai întâi cu prejudecățile și
ignoranța unor parteneri, consumându-și energia pe ștergerea petelor aruncate cu nonșalantă
pe obrazul țării și al unui partid care s-a ridicat în politică în serviciul interesului naţional, prin
cele mai oneste și transparente mijloace.

Decredibilizarea procesului democratic

Etichetele de acest fel denaturează în ochii electoratului substanța și finalitatea disputelor
politice utile cu adevărat țării. Ele sunt o formă flagrantă de negare a unor realități pe care nu o
cred nici preopinenții la care facem aluzie. Interesant este că într-un mediu de studii politice și
administrative, care nu duce lipsă de istorici și analiști, nu s-a auzit nicio voce care să constate
cât de irelevantă este utilizarea noțiunilor de fascism și legionarism în România actuală. De
altfel, până și televiziunile care nu prea se sfiesc, când au ocazia, să cultive semințe de scandal
sau să facă din țânțar armăsar pentru câteva zile, s-au abținut în a lua în serios incidentul care a
declanșat respectivele acuze.

Desconsiderarea electoratului

Anatemele aruncate asupra unui partid votat de cetățeni români de bună credință înseamnă
dispreț față de cei care cred în partidul astfel insultat. Indiferent dacă este multiplicat în mii sau
milioane, votul onest acordat de cetățeni trebuie respectat și nu disprețuit.
Pierderea propriei credibilități a calomniatorilor

Abuzul în uzul unor astfel de etichete dăunează prestigiului înseși instituției de la amvonul
căreia sunt lansate. Este greu de crezut că dascălii din respectiva școală au fost consultați cu
privire la limbajul atacului, iar dacă au fost, este și mai greu de înțeles cum de nu au cântărit
greutatea cuvintelor și semnificația lor.


Da, polemicile sunt inevitabile în orice domeniu al activităților umane (literatură, arta, științe, și
cu atât mai mult politică) dar ele nu trebuie coborâte la un nivelul derizoriului.
Da, adevărul umblă cu capul spart, cum spune un proverb românesc, dar dacă anumite
adevăruri clamate de AUR supără, ele trebuie întâmpinate cu argumente, nu cu calomnii.

Mai sunt și alte etichete lansate în public, menite să umbrească imaginea unui partid aflat în
ascensiune, expresia unei noi speranțe pe care doar democrația o poate confirma. Ar merita să
fie analizate, deși simpla lor enunțare este jenantă.

Celor ce vor spune ca cel mai bun răspuns aplicat afirmațiilor calomnioase este tăcerea, le voi
da, în principiu, dreptate. Totuși, tăcerea poate fi complice. De aceea, poate că promotorii
spontani sau programați ai calomniei prin etichete false se vor gândi de două ori înainte de a o
face.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button