Criză politică prelungită: România nu are încă guvern, la 9 zile după învestirea lui Nicușor Dan
Au trecut nouă zile de la învestirea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, însă țara se află în continuare într-un blocaj politic grav. Lipsa unui guvern stabil paralizează decizia administrativă, afectează încrederea investitorilor și lasă România într-o stare de incertitudine periculoasă, într-un context economic fragil și internațional tensionat.
Pe 26 mai 2025, Nicușor Dan a depus jurământul ca președinte al României, preluând mandatul de la interimarul Ilie Bolojan. Evenimentul, așteptat cu speranță de o parte a populației, părea să aducă un nou început pentru politica românească. Însă, la nouă zile distanță, realitatea este sumbră: România nu are un guvern funcțional, iar procesul de formare a unei majorități este blocat în negocieri dure, conduse de interese de partid.
Președintele a refuzat până în prezent să desemneze un prim-ministru, invocând lipsa unei înțelegeri clare privind structura și programul guvernului. Între timp, interimatul funcției de premier este asigurat de Cătălin Predoiu. Totuși, un guvern interimar nu poate lua decizii esențiale într-o perioadă critică.
În spatele ușilor închise, negocierile între PSD, PNL, USR și UDMR au ajuns într-un punct mort. Ilie Bolojan, liderul PNL, este susținut de partid pentru funcția de premier. Însă PSD se opune, propunând fie un tehnocrat, fie un sistem de rotație similar celui eșuat anterior.
Discuțiile au devenit tensionate odată cu împărțirea ministerelor și a funcțiilor de putere. PSD cere șase portofolii, plus șefia Camerei Deputaților, sau în varianta „de rezervă” , cinci ministere, șefia Serviciului de Informații Externe și un loc în Curtea Constituțională. PNL își dorește patru-cinci ministere și președinția Senatului. USR și UDMR se mulțumesc cu trei, respectiv două ministere, dar cer garanții de influență în deciziile-cheie.
Într-un scurt mesaj public, președintele Nicușor Dan a declarat că „în aproximativ două săptămâni se va forma noul guvern”, dar a subliniat că desemnarea premierului va avea loc „doar după ce va exista o înțelegere clară asupra programului și componenței guvernului”.
Între timp, România este în stand-by. Crizele sociale, scumpirile, presiunile economice și nevoia acută de decizii strategice la nivel de guvern nu așteaptă. În absența unui executiv deplin, proiectele europene sunt întârziate, investițiile sunt puse pe pauză, iar administrația centrală funcționează cu frâna trasă.
Această stare de vid guvernamental transmite un semnal periculos atât intern, cât și extern: că România nu își poate asigura stabilitatea politică într-un moment critic. În vreme ce vecinii accelerează reformele și absorb fonduri europene, Bucureștiul rămâne captiv în calcule de partid și ambiții personale.
Fiecare zi fără guvern înseamnă nu doar timp pierdut, ci și oportunități ratate. Iar răbdarea opiniei publice și a actorilor economici este din ce în ce mai subțire. România are nevoie urgentă de un guvern stabil, legitim și funcțional. Altfel, riscă să alunece într-o criză mult mai profundă decât cea politică.
