Criza muşcă din finanţele statului: datoria publică a României explodează, ajungând la 428 miliarde lei, iar de la începutul anului până în mai, guvernul PNL a mai adăugat 55 mld. lei

Criza economică care a cuprins întreaga lume, adusă de pandemia COVID-19, începe să muşte din ce în ce mai mult din finanţele publice ale Românie: la finalul lunii mai 2020, datoria publică a statului a crescut la 428,3 mld. lei, în creştere cu 27 mld. lei faţă de luna martie şi cu 55 mld. lei mai mult decât la finalul lui 2019.
Datele sunt fost prezentate de către ministerul Finanţelor.
Ca pondere în PIB, datoria statului a ajuns la 39,9% la finalul lunii mai 2020, iar estimările indică că România va depăşi o datorie publică de 45% din PIB la finalul acestui an.
După moneda de împrumut, datoria publică a statului are următoarea componenţă: în lei 208,3 mld. lei, în creştere cu 8,9% faţă de finalul lui 2019, în euro, echivalentul a 188,4 mld. lei, în creştere cu 25%, în dolari americani echivalentul a 29,6 mld. lei, în scădere cu 1,7%, iar alte valute erau în echivalentul a 1,83 mld. lei.
Ministerul Finanţelor estimează un PIB de 1072,848 mld. lei pentru 2020, conform ultimei rectificări bugetare.
Datorită creşterii economice susţinute din ultimii 5 ani şi a scăderii dobânzilor la lei, toate guvernele au avut spaţiu să se împrumute din ce în ce mai mult, mai ales în perioada în care PSD-ul lui Dragnea a fost la putere.
Din păcate, venirea crizei economice adusă de COVID-19, care a implicat închiderea economiei în România, dar şi în întreaga lume, a pus guvernul în postura de a face cheltuieli mai mari pentru a susţine şomajul tehnic şi alte facilităţi fiscale care au fost date companiilor.
În 2015, datoria publică a fost de 269 mld. lei, un procent de 37,8% din PIB, în 2016 a urcat la 285,5 mld. lei, adică 37,3% din PIB, în 2017 a crescut la 301 mld. lei, cu 35,1% din PIB, în 2018 a crescut la 330 mld. lei, cu 34,7% din PIB, pentru ca în 2019 să crească la 373 mld. lei, adică 35,2% din PIB.
Analiştii cred că pragul de avarie a datoriei publice pentru România este la nivel de 45% din PIB, iar tot ce înseamnă peste acest nivel atrage atenţia pieţelor financiare.
România nu are o datorie publică mare ca procent din PIB, dar totul trebuie coroborat cu veniturile bugetare foarte mici, cele mai mici din Uniunea Europeană, şi care înseamnă o capacitate slabă a statului de colectare a taxelor şi impozitelor şi de a face faţă reacţiilor adverse, respectiv crizelor economice şi financiare.
Guvernul plăteşte în continuare dobânzi mai mari atunci când se împrumută, România fiind penalizată din cauza stării finanţelor publice, inflaţiei şi posibilităţii scăpării deficitului public de sub control , având în vedere că trebuie majorate pensiile şi dublate alocaţiile pentru copii.
În următorii ani, Guvernul, indiferent de numele lui şi culoarea politică, nu va reuşi să stopeze creşterea datoriei publice, având în vedere presiunea socială din ţară şi a retoricii populiste a partidelor politice.
În acest an, Guvernul PNL trebuie să finanţeze un deficit bugetar de 72 mld. lei, la care se adaugă reeşalonarea datoriilor anterioare, ceea ce înseamnă un serviciu de peste 100 mld. lei.
În 2021 va fi aceeaşi situaţie, iar analiştii se întreabă cum va fi finanţat serviciul de plată al datoriei publice, având în vedere că expunerile băncilor locale sunt la limita de risc, iar România este pe lista agenţiilor de rating pentru o posibilă scădere a ratingului din cauza situaţiei finanţelor publice, asta dacă guvernul PNL va merge înainte cu majorarea pensiilor şi dublarea alocaţiilor.
În acest moment, dobânzile la care se împrumută ministerul Finanţelor s-au mai stabilizat în jurul la 4% la titlurile pe 10 ani, 3,76% la titlurile pe 5 ani, 3,24% la titlurile pe un an şi 3,14% la titlurile pe 6 luni, mai ales datorită intervenţiei BNR pe piaţa secundară a titlurilor de stat şi a scăderii dobânzii de referinţă, ceea ce a dus la reducerea dobânzilor de tranzacţionare de la 6% în martie, când a venit criza, la 4% în acest moment.
BNR a redus dobânda de referinţă de 2 ori din martie încoace, de la 2,5% la 1,75% şi există posibilitatea să mai opereze cel puţin o reducere dacă situaţia se va înrăutăţi din cauza revenirii pandemiei şi a blocării pieţelor financiare.
Sursa: www.zf.ro
- Moștenirea de la Mihai Eminescu: O primărie predată din tată în fiică, în timp ce DNA documenta o mită de milioane
În județul Botoșani, una dintre cele mai puternice anchete de corupție din ultimii ani a scos la lumină o rețea de relații care leagă administrații locale, contracte publice și oameni de afaceri. În centrul acestei povești se află două primării, doi primari și un constructor care, potrivit procurorilor, a cumpărat influență în administrația locală prin … - Guvernul Bolojan bagă economia României în insolvență
Cifrele economice ale anului 2026 demonstrează un colaps fără precedent sub guvernarea condusă de Ilie Bolojan. În spatele discursurilor obositoare despre austeritate și reformă administrativă se ascunde o realitate cruntă: un val masiv de insolvențe care a lovit în plin sectoarele vitale ale economiei. Construcțiile, comerțul și HoReCa sunt pe butuci, cu mii de firme … - Dosarul Ciucu la DNA: Anchetatorii au audiat un patron bulgar de jocuri de noroc. Angajații au trucat jocurile pentru o șpagă de un milion de euro
Audierile din dosarul DNA deschis primarului Ciprian Ciucu continuă. Procurorii au chemat angajați ai primăriei Sectorului 6 ca să explice cum emiteau certificatele de urbanism și autorizațiile de construcție. Și un proprietar de jocuri de noroc a fost audiat, conform Rtv. Acesta a admis că angajații săi trucau jocurile și că astfel cazinoul a câștigat un milion … - Începând cu 1 iulie 2026, polițistul debutant va avea în plată un salariu de funcție situat cu 250 lei sub nivelul salariului minim pe economie!
Începând de mâine, 1 iulie 2026, salariul de bază minim brut pe țară (garantat în plată) va crește la 4.325 lei pe lună, de la 4.050 lei, conform HG nr. 146/2026 (crește cu 6,8%, echivalent 275 de lei/brut). În prezent, salariul de funcție (de bază) al unui polițist debutant este de numai 4.075 lei, urmând … - Viitorul e neclar! Ce spune prefectul județului Timiș despre soarta primarului Dominic Fritz, după ce a pierdut procesul cu ANI
Soarta primarului Dominic Fritz e încă departe de a fi fost stabilită. La trei săptămâni de la data la care actualul primar al Timișoarei a pierdut procesul cu Agenția Națională de Integritate (ANI), 18 iunie, nimeni nu știe cu exactitate cum se va contura viitorul profesional, dar și politic, al șefului urbei de pe Bega. …




